Săptămâna decisivă: cum joacă președintele în desemnarea premierului? SURSE Momeală, apoi pesedist
Scena politică intră într-o săptămână decisivă, în care președintele Nicușor Dan ar putea anunța prima nominalizare pentru funcția de prim-ministru, chiar dacă în acest moment nu există o majoritate clară conturată în Parlament, susțin surse politice. Miza imediată ar fi declanșarea procedurii constituționale și împingerea partidelor spre o decizie, în special a PSD, formațiune care ar putea fi forțată să își caute sau să își asume o majoritate parlamentară.
Potrivit informațiilor discutate în mediul politic, la Cotroceni este luată în calcul varianta unei nominalizări „de etapă”, care să deschidă formal procedura de formare a Guvernului, fără ca aceasta să garanteze automat ajungerea candidatului în fața Parlamentului. În acest scenariu, dacă nu se va contura rapid o susținere parlamentară solidă, persoana desemnată ar putea depune mandatul înainte de votul de învestire.
Surse politice afirmă că va mai exista, aproape sigur, o rundă de consultări informale între președinte și liderii partidelor. Nu este exclusă nici convocarea unor consultări oficiale la Palatul Cotroceni, dar această variantă nu este, deocamdată, certă.
În ultimele zile, în partide au circulat mai multe scenarii privind formula de guvernare. Potrivit informațiilor publicate anterior, președintele analizează mai multe nume pentru funcția de premier, atât din zona politică, cât și din zona tehnocrată. Pe lista scurtă s-ar afla inclusiv doi consilieri prezidențiali, Radu Burnete și Eugen Tomac, alături de Alexandru Nazare, Delia Velculescu, Sorin Grindeanu și Cătălin Predoiu.
Consilier prezidențial, dacă nu apare o majoritate
Dacă discuțiile politice nu vor indica o majoritate clară, una dintre variantele avansate în mediul politic este ca președintele să desemneze un consilier prezidențial pentru funcția de prim-ministru. Această soluție ar avea rolul de a porni procedura constituțională și de a lăsa partidelor un interval de negociere.
Conform articolului 103 alineatul 2 din Constituție, candidatul desemnat pentru funcția de prim-ministru are la dispoziție 10 zile de la desemnare pentru a cere votul de încredere al Parlamentului asupra programului de guvernare și asupra întregii liste a Cabinetului.
Surse politice susțin însă că, în lipsa unei majorități, este foarte probabil ca un astfel de candidat să nu mai ajungă efectiv la votul Parlamentului. Într-un asemenea scenariu, candidatul ar urma să depună mandatul, iar președintele ar trece la o a doua nominalizare.
Nominalizarea nr.2 merge spre PSD
Potrivit acelorași surse, dacă prima nominalizare nu va produce o majoritate, iar partidele nu vor ajunge între timp la un acord, a doua nominalizare ar putea fi oferită PSD. Social-democrații lucrează deja la variante de program de guvernare și analizează mai multe formule de Executiv, de la un guvern susținut în jurul PSD până la refacerea unei coaliții mai largi.
În partid sunt luate în calcul mai multe scenarii: un guvern PSD cu sprijin parlamentar din partea UDMR, minorităților și unor parlamentari independenți, o formulă PSD-PNL-USR-UDMR fără Ilie Bolojan sau un guvern politic condus de un premier independent.
UDMR ar prefera refacerea unei coaliții extinse, în timp ce PNL și USR transmit, cel puțin în acest moment, că înclină spre opoziție. Această poziționare complică aritmetica parlamentară și face ca PSD să devină piesa centrală a oricărei construcții guvernamentale.
Ce spune Constituția?
Potrivit Constituției, președintele desemnează un candidat pentru funcția de prim-ministru după consultarea partidului care are majoritatea absolută în Parlament sau, dacă nu există o asemenea majoritate, după consultarea partidelor reprezentate în Parlament.
După desemnare, candidatul are 10 zile pentru a cere votul de încredere al Parlamentului asupra programului și listei Guvernului. Programul și componența Cabinetului sunt dezbătute în ședință comună a Camerei Deputaților și Senatului, iar Guvernul este învestit dacă obține votul majorității deputaților și senatorilor.
Abia după votul de încredere acordat de Parlament, noul Guvern depune jurămânul de învestire în fața președintelui. În acest context, prima desemnare ar putea funcționa mai degrabă ca un instrument de deblocare politică decât ca o garanție că respectivul candidat va ajunge să conducă Executivul.









