Irakul și EAU se întrec în găsirea unor rute alternative pentru exportul petrolului

Irakul și Emiratele Arabe Unite accelerează planurile de extindere a conductelor de petrol pentru a înlocui capacitatea pierdută prin închiderea Strâmtorii Ormuz, deoarece noi date dezvăluie dependența lor puternică de Golful Persic, potrivit CNBC.

Săptămâna trecută, cabinetul irakian a aprobat planuri de accelerare a exporturilor de țiței prin rețeaua de conducte Kurdistan-Turcia, ceea ce ar tripla transporturile existente de la 220.000 de barili pe zi la 770.000.

Ruta oferă o alternativă de trecere prin Kurdistan către portul mediteranean Ceyhan al Turciei. Atunci când funcționează la capacitate maximă, ar trebui să ofere o ușurare economiei irakiene dependente de petrol, care a contribuit cu 53% la PIB-ul său real în 2025, potrivit Băncii Mondiale.

Datele exclusive prezentate CNBC de către furnizorul de informații economice QuantCube Technology arată că exporturile totale ale Irakului au practic scăzut de la începutul războiului, ca urmare a dependenței sale geografice de Ormuz.

Indicatorul QuantCube măsoară volumul de tonaj deadweight care părăsește porturile irakiene și ale Emiratelor Arabe Unite, oferind o estimare a greutății mărfii transportate de nave.

„Irakul se află într-o situație mult mai complicată, deoarece știm că cea mai mare parte, dacă nu chiar tot petrolul său, tranzitează prin Ormuz”,

a declarat Alan Lemangnen, economist senior la QuantCube, într-un interviu pentru CNBC.

Irakul a anunțat într-o conferință de presă din 16 mai că a exportat 10 milioane de barili de petrol prin Strâmtoarea Ormuz în aprilie, față de 93 de milioane de barili înainte de război.

Între timp, Abu Dhabi accelerează construcția noii conducte Vest-Est către Fujairah, deoarece dorește, de asemenea, să își extindă capacitatea de export de petrol și să ocolească punctul de blocare al Strâmtorii Ormuz.

Proiectul, care urmează să intre în funcțiune în 2027, va dubla capacitatea de export a Companiei Naționale de Petrol Abu Dhabi (ADNOC).

Prințul moștenitor al Abu Dhabi, șeicul Khaled bin Mohamed bin Zayed Al Nahyan, a cerut pe 15 mai o livrare mai rapidă a conductei pentru a satisface cererea globală în creștere de energie.

EAU poate exporta în continuare petrol prin alte terminale, atenuând impactul închiderii Ormuz.

„Este clar că Irakul, din cauza locației sale și a incapacității sale de a redirecționa, se află într-o situație mult mai complicată decât Emiratele Arabe Unite sau Arabia Saudită”,

a adăugat Lemangnen.

„Emiratele Arabe Unite încă dețin terminalul Fujairah. Chiar dacă a fost avariat în timpul războiului, în teorie, încă are infrastructura și navele necesare pentru a exporta o cantitate mare de petrol.”

Dar chiar și alternativele existente sunt în pericol. Conducta est-vest a Arabiei Saudite a fost atacată de Iran în aprilie, în timp ce Fujairah a fost, de asemenea, atacată de drone iraniene, perturbând operațiunile de încărcare a petrolului la terminalul său de export de țiței.

Conducta est-vest, care leagă instalațiile de procesare din apropierea Golfului Persic de un centru de export de la Marea Roșie, și conducta Emiratelor Arabe Unite de portul Fujairah, au o capacitate disponibilă estimată în total între 3,5 și 5,5 milioane de barili pe zi (mb/z), notează IEA, deși Arabia Saudită a declarat în martie că conducta sa pompează 7 mb/z.

Însă fluxurile rămân mult sub cele aproximativ 20 de milioane de barili de petrol și produse petroliere care tranzitau zilnic Strâmtoarea Ormuz înainte de război.

Dezvoltarea unor rute alternative de export implică nu doar investiții masive în infrastructură, ci și timp. Adesea, acorduri transnaționale sunt necesare dacă conductele trec prin mai multe teritorii.

Tranzitul navelor prin Ormuz rămâne semnificativ sub nivelurile de dinainte de război. Traficul pe ruta maritimă a scăzut la cel mai redus nivel al războiului cu Iranul în luna mai, potrivit Lloyd’s List.

Navele blocate în Golf riscă să fie atacate de forțele iraniene, cu excepția cazului în care primesc aprobarea Teheranului pentru a traversa o rută desemnată prin Ormuz. De asemenea, acestea riscă sancțiuni americane dacă cooperează cu Iranul.