Interesul public sau libertatea economică? Clujul lui Boc reglementează industria jocurilor de noroc

Nici nu s-a uscat bine cerneala pe știrile de presă care anunțau că “regele pariurilor sportive”, sârbul Sacha Dragic, patron Superbet, a luat masa în centrul Clujului cu președintele Nicușor Dan, că Primăria Cluj-Napoca le dă cu tifla investitorilor în jocuri de noroc. Instituția condusă de longevivul primar în funcție Emil Boc a pus în dezbatere publică un proiect de hotărâre prin care își propune interzicerea activităților de jocuri de noroc desfășurate în locații fizice de pe raza municipiului, potrivit unei informări citate de ActualdeCluj.

Consultarea publică are loc în perioada 1–15 iulie 2026, conform Legii 52/2003 privind transparența decizională în administrația publică. Cei interesați pot depune propuneri sau observații pe adresa de email consultarepublica@primariaclujnapoca.ro, ori direct la registratura instituției.

Motivația primăriei: protecția tinerilor și interesul public

În referatul de aprobare, semnat de primarul Emil Boc, măsura este justificată prin nevoia de a proteja interesul general al comunității — în special tinerii și categoriile vulnerabile — și de a reduce efectele sociale negative asociate dependenței de jocuri de noroc.

Boc argumentează că administrația locală are obligația de a menține un cadru urban sigur și echilibrat. Deși recunoaște că jocurile de noroc reprezintă o activitate economică legală, edilul susține că aceasta poate genera efecte sociale suficient de importante încât să justifice intervenția autorităților locale. Referatul invocă și principiul conform căruia libertatea economică nu este un drept absolut și poate fi limitată atunci când există un interes public superior.

Ce spune raportul de specialitate

Cadrul legal al proiectului este detaliat într-un raport de specialitate semnat de Iulia Ardeuș, directoarea Direcției Patrimoniu, și Alina Rus, directoarea Direcției Juridice.

Documentul confirmă că jocurile de noroc rămân o activitate economică permisă și reglementată la nivel național, desfășurată pe baza autorizațiilor prevăzute de legislația specifică domeniului. Totuși, raportul arată că autoritățile locale au competența de a interveni asupra modului în care aceste activități se desfășoară pe teritoriul municipiului, inclusiv prin limitarea sau interzicerea funcționării lor în spații fizice — atribuție conferită de Codul administrativ atunci când este invocat interesul public local.

Nu o interdicție a activității, ci o reglementare a prezenței în oraș

Primăria subliniază că măsura nu urmărește interzicerea activității economice ca atare, ci reglementarea prezenței acesteia în spațiul urban, în corelare cu obiective de protecție socială, siguranță comunitară și protecție a minorilor.

Raportul insistă asupra echilibrului dintre libertatea economică și interesul public, precizând că dreptul de a desfășura o activitate economică poate fi restrâns proporțional, atunci când există motive legate de protejarea sănătății și siguranței sociale.