Creșterea economică a Chinei înregistrează o scădere bruscă, ratând ținta stabilită

Creșterea economică a Chinei a încetinit brusc între începutul lunii aprilie și sfârșitul lunii iunie, pe fondul cererii interne slabe și al impactului războiului din Iran asupra prețurilor petrolului, care au afectat exporturile solide ale țării, scrie BBC.

Cifrele oficiale privind produsul intern brut (PIB) au arătat că a doua cea mai mare economie din lume a înregistrat o creștere de 4,3% în al doilea trimestru, sub ținta anuală stabilită de Beijing, după o creștere de 5% în primul trimestru.

Anunțul vine la o zi după ce alte date au arătat că exporturile Chinei au înregistrat o creștere de 27% în iunie față de aceeași perioadă a anului trecut.

În martie, China a redus ținta de creștere la un interval cuprins între 4,5% și 5%, cel mai scăzut obiectiv de expansiune economică din 1991, o măsură despre care unii analiști spun că i-a oferit Beijingului spațiu de manevră pentru a recunoaște slăbiciunea economică preexistentă.

Anunțul reprezintă primele date complete privind PIB-ul pe un trimestru întreg de la începutul războiului din Iran, pe 28 februarie, și marchează cea mai scăzută creștere trimestrială de la sfârșitul anului 2022, când China ieșea din perioada restricțiilor stricte impuse de pandemia de Covid-19.

„Există mai mulți factori externi de instabilitate și incertitudine”,

a declarat Biroul Național de Statistică al Chinei într-un comunicat care însoțea cifrele.

De asemenea, acesta a semnalat un dezechilibru între oferta puternică și cererea slabă din economia internă.

Date separate publicate miercuri au evidențiat provocările economice cu care se confruntă Beijingul pe plan intern – inclusiv o recesiune de lungă durată a pieței imobiliare și cheltuielile slabe ale consumatorilor.

Prețurile locuințelor noi au înregistrat o nouă scădere, deși scăderea de 0,1% din iunie a avut un ritm ușor mai lent decât în luna precedentă.

Cu toate acestea, vânzările cu amănuntul au crescut cu 1% în iunie, înregistrând o îmbunătățire față de scăderea de 0,6% din mai.

Fabien Yip, analist de piață la platforma de investiții IG, a declarat pentru BBC că firmele din China absorb ele însele costurile mai mari cu energia și materiile prime, pentru că cererea reală, cea de la vânzare,

„este prea slabă”

ca să poată fi transferată în prețuri.

Situația va deveni din ce în ce mai dificil de gestionat pe măsură ce războiul din Iran se prelungește, a adăugat ea.

Cu toate acestea, Julian Evans-Pritchard, directorul departamentului de economie chineză al Capital Economics, a afirmat că încetinirea efectivă a economiei țării ar putea avea mai puțin de-a face cu schimbarea condițiilor și mai mult cu modificarea obiectivului național de creștere, care

„a oferit autorităților mai mult spațiu de manevră pentru a recunoaște realitatea de pe teren”.

„Acest lucru ar putea reprezenta, în mare măsură, o mai mare disponibilitate de a recunoaște slăbiciunile preexistente, mai degrabă decât o deteriorare bruscă a creșterii economice de bază”,

a spus el, subliniind că cifra oficială este acum mai apropiată de propria estimare a Capital Economics privind creșterea economică a Chinei.

„Dacă acesta este cazul, atunci cifrele privind PIB-ul nu ar trebui interpretate ca un semn că economia încetinește brusc și drastic. Datele din iunie oferă, de asemenea, o oarecare liniște, cu îmbunătățiri la nivelul tuturor indicatorilor.”

Datele vamale pentru luna iunie, publicate marți, au arătat că exporturile Chinei din sectorul tehnologic au fost stimulate de creșterea vertiginoasă a cererii globale de semiconductori destinați alimentării centrelor de date de inteligență artificială (IA).

Creșterea cererii pentru vehiculele electrice (VE) chinezești a dat, de asemenea, un impuls major exporturilor Chinei – exporturile lunare de autoturisme depășind pentru prima dată pragul de un milion.