UE aprobă noi sancțiuni împotriva Rusiei. Veto-ul Greciei a îngreunat adoptarea acestora

Uniunea Europeană a decis să impună o nouă rundă de sancțiuni împotriva Rusiei, în urma unor negocieri haotice care au amenințat să pună în pericol întregul pachet de măsuri, potrivit Euronews.

Grecia, al cărei veto a împiedicat până acum ajungerea la un acord, a obținut o derogare care îi permite să continue livrarea de GNL rusesc către clienți din afara UE în viitorul apropiat.

Acesta este cel de-al 21-lea pachet de sancțiuni adoptat începând cu februarie 2022.

Acordul, la care au ajuns joi ambasadorii, este considerabil diluat și ridică semne de întrebare serioase cu privire la influența intereselor economice naționale în campania de mai mulți ani menită să submineze capacitatea Moscovei de a finanța invazia Ucrainei.

Cu toate acestea, Uniunea Europeană a reușit să evite o revizuire dezastruoasă din punct de vedere politic a plafonului de preț pentru petrolul rusesc, care, conform unei formule introduse înainte de conflictul din Orientul Mijlociu, urma să crească de la 44 la 58 de dolari pe baril.

Bruxelles a considerat acest scenariu inacceptabil, întrucât ar fi oferit Kremlinului o ușurare într-un moment în care Ucraina se bucură de un nou avânt pe câmpul de luptă.

Acordul încheiat de ambasadori îngheață plafonul la 44 de dolari pe baril pentru 12 luni, eliminând o sursă de incertitudine pe fondul reluării ostilităților dintre Statele Unite și Iran.

„Înghețarea ajustării plafonului prețului petrolului pentru un an, astfel încât mașina de război rusă să nu beneficieze de șocurile pieței”,

a declarat joi dimineață Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene.

În plus, pachetul de măsuri include pe lista neagră mai multe nave din „flota fantomă”, pe care Rusia le-a mobilizat pentru a ocoli plafonul și, uneori, pentru a desfășura operațiuni de război hibrid. Peste 600 dintre aceste nave vechi și în stare proastă au fost private de accesul la porturile și serviciile UE.

De asemenea, acesta vizează băncile rusești, platformele de tranzacționare a criptomonedelor și a petrolului, diverse metale găsite pe câmpul de luptă, precum și peste 250 de persoane și companii acuzate că au sprijinit invazia Ucrainei, că au răspândit propagandă pro-război și că au facilitat eludarea sancțiunilor.

Acordul de joi pune capăt unor săptămâni de negocieri intense, în cadrul cărora statele membre au acționat cu hotărâre pentru a contesta elementele pe care le considerau incomode.

O încercare de a restricționa importurile de produse pescărești rusești, în special cod și polac, a fost abandonată după ce Portugalia și Germania și-au exprimat rezervele, în timp ce Bulgaria a reușit să elimine două nume de pe lista finală: Patriarhul Kirill, șeful Bisericii Ortodoxe Ruse, și Vagit Alekperov, miliardarul fondator al Lukoil.

O propunere îndrăzneață de a interzice intrarea soldaților ruși în spațiul Schengen a fost redusă la un angajament de a continua eforturile pentru o punere în aplicare reușită în practică. Franța și Italia își exprimaseră îngrijorarea cu privire la sarcina administrativă și la responsabilitatea juridică a serviciilor consulare.

Veto-ul Greciei

Cu toate acestea, cel mai vehement oponent a fost, de departe, Grecia.

Țara, care deține cea mai mare flotă comercială din lume, a șocat statele membre cerând o revizuire a interdicției privind GNL-ul rusesc, care fusese adoptată în unanimitate anul trecut ca parte a unui pachet anterior de sancțiuni.

Atena a solicitat o derogare amplă pentru a putea continua transportul de GNL rusesc în afara pieței UE după ianuarie 2027, data prevăzută pentru încetarea acestei practici.

Cererea a fost susținută de Dynagas, o companie de transport deținută de miliardarul grec George Prokopiou. Dynagas și filiala sa au închiriat 11 nave, inclusiv șapte spărgătoare de gheață rezistente la condițiile arctice, de la cea mai mare instalație de gaze din Rusia, Yamal LNG.

Guvernul grec și Dynagas au susținut că interdicția de transport ar afecta industria serviciilor maritime din Europa, ar distruge oportunitățile de angajare, ar consolida poziția concurenților străini și, în cele din urmă, nu ar reuși să slăbească resursele financiare ale Moscovei destinate războiului.

Alte state membre au fost consternate de încercarea bruscă de a revizui un text care a devenit legislație a UE și s-au temut că acceptarea cererii ar crea un precedent periculos.

Însă Grecia și-a menținut poziția și și-a exercitat cu fermitate dreptul de veto până când majoritatea statelor membre au convenit să introducă o derogare care să permită transferul de GNL rusesc către clienți din afara UE pentru contractele încheiate înainte de începerea invaziei, în februarie 2022.

Dispoziția va fi revizuită anual, ceea ce înseamnă că Atena ar putea să-și exercite dreptul de veto pentru a se asigura că aceasta este prelungită.

Între timp, Austria a obținut o victorie politică după ce statele membre au convenit să ia în considerare cererea sa controversată de ridicare a sancțiunilor împotriva Rasperia, o societate de investiții inclusă pe lista neagră, pentru a compensa o pierdere de 2,1 miliarde de euro suferită de Raiffeisen Bank International în Rusia.

Spre deosebire de anul trecut, când cererea a fost respinsă categoric, ambasadorii s-au arătat mai înțelegători și i-au promis Vienei că vor găsi o soluție într-o etapă ulterioară.