Costul cognitiv al grijilor bănești: Ce se întâmplă în creier când trăim sub presiune financiară
Conform unui nou studiu, stresul financiar persistent este asociat cu o scădere a capacității de memorare și cu o îmbătrânire mai rapidă a creierului, potrivit Euronews.
La vârsta de 53 de ani, persoanele care s-au confruntat cu dificultăți economice de-a lungul vieții au prezentat o funcție cognitivă redusă în comparație cu cele care nu au avut probleme financiare, conform analizei efectuate pe un eșantion de 2.759 de persoane din Regatul Unit.
„Acumularea dificultăților pe parcursul a mai multor ani (…) este asociată cu cele mai proaste rezultate în ceea ce privește sănătatea cognitivă, mai degrabă decât episoadele ocazionale de adversitate”,
a declarat Jacques Wels, cercetător la University College London.
Persoanele care s-au confruntat cu dificultăți financiare persistente sau cu venituri scăzute pe termen lung în perioada de la începutul până la mijlocul vârstei adulte au obținut rezultate mai slabe la testele cognitive la vârsta de 53 de ani și au prezentat o atrofie cerebrală semnificativă la vârsta de 71 de ani.
Cercetătorii au descoperit, de asemenea, că acești participanți au prezentat o rată mai lentă de declin al memoriei verbale între vârstele de 53 și 69 de ani, ceea ce sugerează că pierderi cognitive substanțiale avuseseră deja loc la mijlocul vieții.
Potrivit autorilor, această relație poate fi atribuită faptului că adversitatea financiară crește sarcina cognitivă, ceea ce reduce lățimea de bandă cognitivă disponibilă pentru procese precum atenția și luarea deciziilor.
„Experiența persistentă a adversității financiare la vârsta adultă poate, prin urmare, să exercite un stres cronic asupra sistemelor implicate în procesarea cognitivă și să conducă, în timp, la deficiențe cognitive”,
au scris aceștia.
Studiul a mai constatat că impactul stresului financiar asupra creierului în proces de îmbătrânire este semnificativ mai grav în cazul bărbaților, al persoanelor care au avut o copilărie defavorizată și al celor cu un factor de risc genetic pentru boala Alzheimer.
Necesitatea unei îmbătrâniri mai sănătoase
Prevenirea transformării adversităților financiare în stări cronice ar putea contribui, de asemenea, la protecția împotriva tulburărilor cognitive legate de vârstă și a afecțiunilor precum demența, adaugă studiul.
Demența reprezintă una dintre principalele poveri pentru sănătatea globală, afectând 57 de milioane de persoane în 2019, iar numărul cazurilor este estimat să se tripleze, ajungând la peste 150 de milioane până în 2050.
Din acest motiv, cercetarea se concentrează din ce în ce mai mult pe identificarea factorilor „modificabili” – aspecte pe care le putem schimba pentru a încetini îmbătrânirea cognitivă și a preveni apariția bolii.
Având în vedere contextul actual al crizei costului vieții, în care un număr record de gospodării semnalează dificultăți financiare, autorii au remarcat că rezultatele studiului ilustrează și mai mult importanța sprijinirii celor vulnerabili din punct de vedere financiar.
„Constatările noastre sugerează că sprijinirea persoanelor care se confruntă cu dificultăți financiare și reducerea sărăciei cronice ar putea contribui, de asemenea, la prevenirea declinului cognitiv și a cazurilor de demență în viitor”,
a declarat Praveetha Patalay, autoarea principală a studiului.









