Criza de pe Dunăre nu se încheie curând. Bojariu, ANM: Refacerea debitului depinde de ploi de durată

Criza provocată de nivelul istoric de scăzut al Dunării nu are perspective de rezolvare rapidă, într-un moment în care sistemul energetic național resimte deja efectele secetei, iar Centrala Nuclearoelectrică de la Cernavodă a fost nevoită să oprească în mod controlat Unitatea 1.

Explicația vine de la climatologii Administrației Naționale de Meteorologie (ANM): pentru refacerea debitului fluviului nu sunt suficiente câteva episoade de ploaie, ci este nevoie de precipitații consistente și de durată în bazinul superior al Dunării, iar efectele acestora ajung în România abia după câteva zile sau chiar o săptămână.

Mesajul a fost transmis marți dimineață de Roxana Bojariu, coordonatoarea Secției de climatologie din cadrul ANM, într-un interviu acordat Radio România Actualități.

Efectele ploilor de acum se văd peste o săptămână

Roxana Bojariu a explicat că deficitul hidrologic s-a acumulat în întregul bazin al Dunării, în special în sectoarele superior și mijlociu ale fluviului.

În aceste condiții, chiar dacă în perioada următoare sunt prognozate precipitații în zona Alpilor și în alte regiuni din amonte, ele nu vor produce o creștere imediată a debitului la intrarea în România.

Potrivit climatologului, este nevoie de precipitații persistente, pe o perioadă mai lungă, pentru refacerea rezervelor de apă și pentru revenirea debitelor.

În plus, apa are nevoie de timp pentru a se propaga pe întregul curs al Dunării, astfel încât efectele să fie resimțite și în sectorul românesc al fluviului.

”Problema e că e nevoie de precipitații cu durată mult mai mare, pe de o parte. Pe de altă parte, aceste precipitații din amonte de intrarea în țară a Dunării au nevoie de o perioadă să ajungă în zona țării noastre și să ne ajute cu problemele, de exemplu, legate de Cernavodă. Deci nu instantaneu ploile din Alpi, din zone din Austria, din Slovacia, din Ungaria, din Balcanii de Vest, ajung și la noi.

Câteva zile, o săptămână e nevoie, așa că va trebui să existe o programare foarte bună a măsurilor de reducere a impactului acestei secete.”

Debitul scăzut începe să afecteze infrastructurile critice

Explicațiile ANM vin în contextul în care seceta produce deja efecte asupra sistemului energetic.

Nuclearelectrica a decis oprirea controlată a Unității 1 de la Cernavodă după ce debitul Dunării a coborât la valori excepțional de mici, iar prognozele hidrologice indicau o scădere suplimentară. Compania a precizat că măsura a fost adoptată preventiv, în conformitate cu procedurile de exploatare în condiții de secetă severă, pentru menținerea tuturor marjelor de securitate nucleară.

În paralel, producția hidroenergetică rămâne și ea afectată de debitele reduse ale Dunării și ale celorlalte râuri importante, ceea ce limitează contribuția hidrocentralelor la acoperirea consumului de energie și pune presiune suplimentară asupra mixului de producție.

Un fenomen care depășește un simplu episod de caniculă

În interviul acordat Radio România Actualități, Roxana Bojariu a subliniat că actualul val de căldură este favorizat de circulația atmosferică ce transportă mase de aer foarte cald dinspre nordul Africii, însă schimbările climatice fac ca astfel de episoade să devină mai frecvente, mai intense și mai persistente.

Temperaturile foarte ridicate accelerează evaporarea și agravează deficitul de apă acumulat în sol și în râuri, ceea ce transformă seceta dintr-o problemă meteorologică într-una cu implicații economice și energetice.

În lipsa unor precipitații consistente în întregul bazin al Dunării, perspectivele unei reveniri rapide a debitului rămân reduse, iar efectele secetei sunt de așteptat să continue atât asupra navigației și agriculturii, cât și asupra infrastructurilor energetice care depind de resursele de apă.