Este El Niño responsabil pentru valul de căldură toridă din Europa? Părerile experților

Europenii se confruntă cu un val de căldură extremă, despre care experții afirmă că este „amplificat de încălzirea pe termen lung” – și nu de El Niño. Europa de Vest continuă să se confrunte cu al treilea val de căldură al anului, iar temperaturile toride nu dau semne că ar urma să scadă până la sfârșitul săptămânii, scrie Euronews.

Luni (22 iunie), Franța a declarat alertă roșie în mai mult de jumătate din cele 96 de departamente ale sale de pe continent, îndemnând cetățenii să dea dovadă de „vigilență absolută” și să evite expunerea directă la soare pe durata valului de căldură.

Această măsură vine în contextul în care vaste zone ale țării se confruntă cu temperaturi care depășesc 40 ℃, precum și cu o serie de nopți tropicale – în care temperatura nu scade niciodată sub 20 ℃ pe parcursul unei perioade de 24 de ore.

Luni, doi copii, în vârstă de patru și doi ani, au fost găsiți morți în mașina familiei lor în sud-estul Franței, autoritățile confirmând că căldura intensă este „principala pistă de anchetă”. Aceste decese tragice vin după cele ale a trei persoane în vârstă care au murit în apropiere de Bordeaux în weekend din cauza problemelor de sănătate provocate de temperaturile extreme.

De cealaltă parte a Canalului Mânecii, Serviciul Meteorologic al Regatului Unit (Met Office) a emis o avertizare roșie de caniculă extremă pentru astăzi și mâine în anumite zone din centrul și sudul Angliei, precum și în Țara Galilor. Se preconizează că temperaturile vor urca până la 39 ℃ în zilele următoare, iar temperaturile nocturne vor fi, de asemenea, „foarte ridicate”.

„Umiditatea este, de asemenea, un factor care face ca acest val de căldură să aibă un impact și mai mare, stresul termic reprezentând un pericol pentru toți”,

afirmă Met Office.

În Germania, creșterea temperaturilor a sporit riscul de incendii forestiere, în special în sudul și estul țării. Regiuni precum Bonn, Stuttgart și Frankfurt se pregătesc pentru temperaturi care se apropie de 40 ℃ în weekend.

Este El Niño responsabil pentru valul de căldură toridă din Europa?

La începutul acestei luni, Administrația Națională Oceanică și Atmosferică a SUA (NOAA) a declarat că fenomenul El Niño s-a declanșat oficial în Pacificul tropical, în urma unor luni de monitorizare.

Mulți meteorologi avertizează că acest fenomen El Niño ar putea fi cel mai puternic din ultimele decenii, ceea ce a determinat apariția în mass-media a așa-numitului „Super El Niño”. Cu toate acestea, aceasta nu este o categorie științifică oficială și nu este utilizată de NOAA.

El Niño (în spaniolă „băiatul”) este un fenomen natural care apare atunci când temperaturile mării în estul Oceanului Pacific devin neobișnuit de ridicate. Acest lucru poate determina creșterea temperaturilor globale, deschizând calea către fenomene meteorologice mai extreme.

Evenimentele El Niño anterioare, precum cel din perioada mai 2023 – martie 2024, au contribuit la călduri record care au alimentat o serie de valuri de căldură mortale, incendii de pădure și inundații pe tot globul.

Experții de la Institutul IHE Delft pentru Educație în Domeniul Apei din Țările de Jos au avertizat că El Niño poate avea o serie de efecte în lanț dincolo de temperaturile mai ridicate, inclusiv secetă, insecuritate alimentară și chiar penurie de energie electrică.

Multe surse media atribuie actualul val de căldură din Europa fenomenului El Niño, dar Ioanna Vergini, fondatoarea platformei globale de prognoză meteorologică WFY24, declară pentru Euronews Earth că această afirmație este „incorectă din punct de vedere meteorologic”.

„Pacificul nu se află în prezent într-o fază puternică a fenomenului El Niño, iar chiar și atunci când se află, influența sa directă asupra căldurii verii europene este slabă și greu de prevăzut”,

explică ea.

„Este vorba despre un fenomen clasic de blocare a curentului jet, care se manifestă pe fondul unor temperaturi record. „Cupola” reprezintă mecanismul; încălzirea pe termen lung este amplificatorul; El Niño este doar o distragere a atenției.”

Când și unde se resimt efectele fenomenului El Niño?

Deși efectele fenomenului El Niño pot fi severe, perturbările se resimt în principal în zonele tropicale. Inundațiile reprezintă un risc frecvent în America de Sud, cum ar fi în nordul Peruului, și pot ajunge în anumite părți din Africa de Est, Asia Centrală și sudul Statelor Unite.

Riscurile de secetă și de incendii de pădure cresc în timpul fenomenului El Niño, în special în mare parte din Australia, în nordul Americii de Sud și în țări asiatice precum Indonezia.

În Europa și în Regatul Unit, efectele fenomenului El Niño sunt mult mai indirecte – dar pot totuși crește probabilitatea apariției unor condiții meteorologice mai instabile în a doua jumătate a anului – cum ar fi o vreme mai blândă, mai umedă și mai vântoasă în timpul toamnei și la începutul iernii.

„El Niño poate fi asociat și cu perioade mai reci și mai calme la sfârșitul iernii în Regatul Unit”,

afirmă Serviciul Meteorologic Britanic.

„Cu toate acestea, eventualele efecte vor fi evaluate mai detaliat mai târziu în cursul anului, pe măsură ce prognozele se vor concretiza.”

Experții în climatologie prevăd că, la sfârșitul acestui an și până în 2027, lumea se va confrunta probabil cu temperaturi foarte ridicate – însă acest fenomen nu contribuie la căldura intensă care afectează deja o mare parte din Europa de Vest.

El Niño „vine și pleacă” – schimbările climatice nu

Majoritatea fenomenelor El Niño au determinat o creștere temporară a temperaturilor medii globale cu aproximativ 0,2 ℃.

Acest efect nu este la fel de semnificativ ca schimbările climatice provocate de om, care au determinat o creștere a temperaturii globale la suprafață cu aproximativ 1,3 – 1,5 ℃ față de nivelurile preindustriale.

Prin urmare, impactul fenomenului El Niño este amplificat de o planetă care se încălzește deja. De aceea, anul 2025 a fost al treilea cel mai cald an înregistrat vreodată – mai cald chiar decât anul 2016, marcat de El Niño – în ciuda efectului natural de răcire generat de un fenomen La Niña.

La Niña (în spaniolă, „fata”) răcește de obicei temperaturile globale prin intensificarea alizeelor și aducerea apei mai reci din adâncurile oceanului la suprafață în zona Pacificului ecuatorial. La Niña apare, de asemenea, neregulat, dar tinde să dureze mai mult decât El Niño.

„El Niño este un fenomen natural”,

a declarat în luna mai climatologul Friederike Otto de la Imperial College London, înainte ca fenomenul El Niño să fi început oficial.

„Apare și dispare.”

Europa se încălzește de peste două ori mai repede decât media globală, cu temperaturi mai ridicate cu aproximativ 2,5 °C față de nivelurile preindustriale.

Anumite părți ale Europei se extind în Arctica, regiunea cu cea mai rapidă încălzire de pe Pământ, unde temperaturile cresc de trei până la patru ori mai repede decât rata globală. Pe măsură ce zăpada și gheața se topesc, suprafața Pământului reflectă mai puțină lumină solară, în timp ce suprafețele mai întunecate care rămân expuse absorb mai multă căldură, amplificând procesul de topire.

Măsurile de control al emisiilor au ajutat Europa să reducă poluarea aerului, ceea ce a adus beneficii de anvergură pentru sănătatea umană și pentru mediu. Totuși, acestea au dus și la reducerea norilor de joasă altitudine generați de aerosoli, care acționau ca o barieră de răcire.