Valurile de căldură îți vor scumpi coșul de cumpărături. Datele din Europa ne pun serios pe gânduri

Vara lui 2026 aduce în discuție un subiect tot mai prezent în analizele economice: legătura directă dintre schimbările climatice și facturile de la supermarket. În Marea Britanie, al treilea val de căldură al anului a depășit deja, ca număr de zile cu temperaturi peste 30°C, întregul an 1976, an de referință pentru secetele extreme din istoria recentă a țării. Iar consecințele încep să se vadă direct în rafturile magazinelor.

Lapte mai scump, legume mai puține

Fermierii britanici avertizează că seceta prelungită a redus producția de lapte cu milioane de litri, în timp ce culturile de legume, fructe și cereale au avut de suferit după una dintre cele mai secetoase veri înregistrate vreodată. Rezultatul: prețurile la lactate au început deja să crească, iar producătorii se tem de un deficit și mai accentuat în lunile următoare.

Problema nu se oprește la graniță. Reprezentanți ai fermierilor britanici, citați de BBC, atrag atenția că țările din sudul Europei de unde Marea Britanie importă în mod tradițional fructe și legume se confruntă cu aceleași fenomene climatice extreme. Practic, dubla lovitură constă în faptul că producția internă scade exact în momentul în care și rezervele de import devin mai scumpe și mai greu de găsit, o combinație care readuce în discuție riscul revenirii inflației alimentare, după câteva luni de relativă acalmie.

Un risc mai mare decât șocurile geopolitice recente

Analize economice publicate în ultimele săptămâni merg chiar mai departe.

Economiști de la Oxford Economics și Deutsche Bank estimează că valul de căldură din această vară ar putea avea, în 2027, un impact mai puternic asupra prețurilor alimentare la nivel european decât conflictele geopolitice recente care afectaseră piețele de energie și fertilizatori.

Motivul este simplu: șocurile provocate de conflicte tind să se disipeze relativ repede, în timp ce daunele aduse recoltelor de secetă și caniculă se resimt cu întârziere, pe măsură ce mărfurile afectate ajung, treptat, pe rafturi.

De ce contează pentru consumatori și pentru companii

Pentru retaileri, fenomenul nu înseamnă doar prețuri mai mari, ci și o schimbare de comportament la raft: cererea crește pentru produse răcoritoare, mese ușoare și produse „grab-and-go”, în timp ce vânzările la produse de panificație calde scad vizibil în perioadele caniculare. Pentru companiile din industria alimentară, repetarea valurilor de căldură an de an transformă un fenomen tratat până acum ca excepție într-un factor de risc structural, care trebuie integrat în planificarea aprovizionării și a prețurilor.

Pentru consumatori, mesajul e la fel de clar: coșul zilnic de cumpărături riscă să devină, din nou, un indicator sensibil la vreme, iar factura de la finalul lunii, un termometru indirect al schimbărilor climatice.

Doi ani de conflicte și un “super El Niño”, riscuri combinate pentru securitatea alimentară

Foametea la nivel mondial ar putea crește semnificativ în perioada următoare, pe fondul unei combinații rare de factori: războaiele din Ucraina și Orientul Mijlociu și un fenomen El Niño care ar putea deveni unul dintre cele mai puternice înregistrate vreodată.

Potrivit unor experți citați de Deutsche Welle, cele două crize se pot amplifica reciproc, punând presiune suplimentară pe prețurile alimentelor și pe accesul la hrană în regiuni deja vulnerabile.

Economistul-șef al Organizației Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO), Maximo Torero, a avertizat asupra unui posibil “efect cumulativ” care ar putea genera “o situație foarte complexă” până la finalul anului.

Unul dintre principalele motive de îngrijorare este întârzierea musonului din India, esențial pentru cultivarea orezului. Țara produce aproape o treime din producția mondială de orez, iar în luna iunie precipitațiile au fost cu circa 40% sub media normală.

Riscuri similare sunt semnalate de FAO și în regiunea Sahel, în sudul Africii, în Asia de Sud-Est și în Coridorul Uscat din America Centrală.
Pe partea conflictelor armate, situația nu este mai puțin îngrijorătoare.

Specialiști citați de DW spun că, în zone precum Sudan sau Gaza, foametea este folosită tot mai des ca armă, prin distrugerea deliberată a terenurilor agricole, a efectivelor de animale, a sistemelor de apă și a rutelor de transport, ceea ce blochează accesul la piețe și la ajutorul umanitar.

La acestea se adaugă efectele asupra pieței de îngrășăminte: aproximativ o treime din fluxul mondial de îngrășăminte tranzitează în mod normal Strâmtoarea Ormuz, rută puternic afectată după eșecul unui armistițiu între SUA și Iran și după atacurile asupra navelor din Marea Roșie.

Fermierii din mai multe țări plătesc deja prețuri mult mai mari pentru îngrășăminte, iar unii amână achizițiile sau trec la culturi mai puțin dependente de acestea, o schimbare ce ar putea reduce randamentele la următoarele recolte.

Chiar dacă indicii globali de preț la alimente rămân sub vârful atins în 2022, iar 2025 a marcat, potrivit unor rapoarte ONU, o scădere a numărului de persoane afectate de foamete la nivel mondial, analiștii avertizează că o combinație între un El Niño puternic, noi perturbări ale exporturilor agricole și o eventuală creștere a prețului petrolului ar putea inversa rapid acest trend pozitiv.