”Nu am câștigat nimic, am evitat o pierdere” | România evită ”junk”-ul, dar rămâne sub avertisment

România a evitat, pentru moment, retrogradarea în categoria ”junk”, după ce agenția Moody’s a menținut ratingul suveran al țării la Baa3, cel mai scăzut nivel din categoria ”investment grade”. Perspectiva rămâne însă negativă, ceea ce înseamnă că riscul unei retrogradări continuă să fie ridicat. Consultantul economic Adrian Negrescu consideră că decizia Moody’s era scenariul de bază și avertizează că România nu poate privi menținerea ratingului drept o victorie.

”În esență, România nu a câștigat nimic, a evitat o pierdere”,

a transmis Negrescu, într-o analiză publicată pe pagina sa de Facebook.

Potrivit consultantului, menținerea perspectivei negative reprezintă un avertisment privind evoluția ratingului în următoarele 12-24 de luni.

”Probabilitatea unei retrogradări (…) rămâne mai mare decât cea a unei îmbunătățiri”,

susține acesta.

Toate cele trei mari agenții păstrează perspectiva negativă

Situația este cu atât mai delicată cu cât România are, în prezent, perspectivă negativă la toate cele trei mari agenții de rating – Moody’s, Fitch și S&P Global Ratings. Fitch a reconfirmat în urmă cu câteva zile ratingul României la BBB-, cu perspectivă negativă, în timp ce S&P menține, la rândul său, ratingul BBB- și perspectiva negativă.

Pentru investitori, menținerea calificativului în zona ”investment grade” este importantă deoarece o eventuală coborâre sub acest prag ar putea restrânge baza de investitori pentru datoria României și ar pune presiune suplimentară pe costurile de finanțare.

Negrescu atrage însă atenția că România resimte deja efectele riscului perceput de piețele financiare:

”România nu e în junk, dar plătește deja ca și cum ar fi.”

Instabilitatea politică, una dintre principalele probleme

În analiza sa, consultantul pune accent pe componenta politică a deciziei Moody’s. Potrivit lui Negrescu, agenția a luat în calcul că moțiunea de cenzură care a dus la căderea Guvernului și fragmentarea Parlamentului au întârziat formarea unui nou executiv.

Miza imediată este formarea unui guvern capabil să funcționeze suficient de repede pentru ca bugetul pe 2027 să fie adoptat până la sfârșitul acestui an.

Și evaluările celorlalte agenții indică riscuri similare. Fitch a arătat că perspectiva negativă este legată de deteriorarea finanțelor publice, creșterea datoriei și incertitudinea politică, în timp ce S&P avertizează asupra riscurilor privind implementarea consolidării fiscale.

”O radiografie seacă, realistă, a unei scene politice în care pare că doar discursul cu iz electoral contează”,

apreciază Adrian Negrescu.

PNRR, una dintre puținele vești bune

Consultantul identifică totuși un element pozitiv în evoluțiile recente: adoptarea în Parlament a unor legi legate de PNRR, care ar fi contribuit la reducerea percepției negative în rândul investitorilor.

Fondurile europene rămân, de altfel, unul dintre principalele puncte de sprijin pentru economia românească.

Atât Fitch, cât și Moody’s subliniază rolul finanțărilor europene în susținerea investițiilor și în diminuarea presiunilor asupra finanțării externe a României.

Următorul examen: S&P

Atenția se mută acum către următoarea evaluare importantă a României. În analiza sa, Adrian Negrescu indică data de 2 octombrie 2026 pentru următorul test S&P Global Ratings.

Până atunci, România rămâne protejată de statutul de țară cu rating ”investment grade”, însă această protecție este fragilă. Pragul inferior al acestei categorii este BBB-/Baa3, iar o singură treaptă mai jos ar însemna intrarea în zona speculativă.

S&P a menținut deja în 2026 ratingul României la BBB-, cu perspectivă negativă, avertizând că o abatere semnificativă de la traiectoria de consolidare fiscală ar putea conduce la o retrogradare.

Ce trebuie să facă România pentru a evita retrogradarea?

În viziunea lui Adrian Negrescu, ieșirea din perspectiva negativă presupune îmbunătățirea simultană a mai multor indicatori: reducerea deficitului bugetar, diminuarea deficitului de cont curent și revenirea creșterii economice.

Problema este că aceste obiective trebuie atinse într-un context economic dificil, în care consolidarea fiscală poate frâna, pe termen scurt, activitatea economică.

Fitch anticipează, de asemenea, că ritmul de creștere economică va rămâne slab pe fondul consolidării fiscale, în timp ce deficitul de cont curent și datoria publică rămân vulnerabilități importante.

Pentru Negrescu, România are o fereastră de aproximativ un an pentru a face reformele necesare: restructurarea administrației publice, reorganizarea companiilor de stat cu probleme și schimbarea modului în care sunt cheltuiți banii publici.

”Vom avea un guvern capabil să vină cu un program coerent de reforme, cu targete foarte clare, capabil să reducă deficitul bugetar spre 5% în 2027?

Va exista voință pe scena politică pentru restructurarea aparatului public, a companiilor de stat falimentare, a modului în care este administrată România și sunt cheltuiți banii publici?

Avem o fereastră de maxim 1 an de zile în care putem restructura din temelii România. Un an în care ar trebui să vedem, printre altele, reforma administrativă – o condiție esențială pentru restructurarea cheltuielilor publice. Este capabilă clasa politică să acționeze în interesul național?”,

se întreabă consultantul economic.