N. Dan refuză să promulge și cere reexaminarea legii care dublează cotele de recoltare a urșilor

Președintele Nicușor Dan a refuzat să promulge legea care stabilește pentru 2026 și 2027 cote de prevenție și intervenție pentru ursul brun și a trimis-o înapoi în Parlament pentru reexaminare, potrivit unui comunicat al Administrației Prezidențiale.

Decizia președintelui vine după ce Curtea Constituțională a declarat actul normativ constituțional.

Șeful statului nu mai contestă constituționalitatea legii, ci cere modificarea mecanismului prin care sunt stabilite și aplicate cotele de recoltare.

CCR a spus ”da”, Nicușor Dan spune ”mai verificați o dată”

Legea, care modifică OUG 81/2021, stabilește pentru 2026 și 2027 o cotă de prevenție de 859 de urși și una de intervenție de 110 exemplare, ceea ce înseamnă un total de 969 de urși care pot fi recoltați anual.

Înainte ca legea să ajungă din nou la promulgare, Nicușor Dan a sesizat CCR, contestând prevederile actului normativ.

Pe 24 iunie, Curtea a respins obiecția de neconstituționalitate și a stabilit că legea este constituțională în raport cu criticile formulate.

Președintele a ales însă să nu o promulge și solicită acum Parlamentului să o reanalizeze.

Președintele vrea ca ”ursul problematic” să fie ținta, nu o simplă cifră

Una dintre principalele probleme identificate de Nicușor Dan este modul în care funcționează cotele de prevenție.

În forma actuală, legea stabilește un număr de exemplare care pot fi recoltate, repartizat pe fonduri cinegetice. Președintele consideră însă că o cotă numerică nu garantează că intervenția îi va viza tocmai pe urșii care reprezintă un pericol pentru oameni sau care provoacă în mod repetat pagube.

În cererea de reexaminare, șeful statului cere ca măsurile să se concentreze cu prioritate asupra exemplarelor cu comportament conflictual, a urșilor obișnuiți cu prezența oamenilor și a celor care pătrund în mod repetat în localități.

Cu alte cuvinte, argumentul președintelui este că nu orice urs trebuie să devină automat o ”unitate” dintr-o cotă de recoltare.

969 de urși în fiecare an? Președintele cere ca 2027 să nu fie stabilit ”din pix”

Un alt punct criticat de Nicușor Dan este stabilirea acelorași cote atât pentru 2026, cât și pentru 2027.

Președintele susține că populația de urs și numărul conflictelor cu oamenii se pot schimba de la un an la altul. În aceste condiții, cotele pentru 2027 ar trebui stabilite după o evaluare actualizată, care să țină cont de ceea ce se întâmplă efectiv în 2026.

Printre datele care ar trebui analizate se numără numărul urșilor recoltați, structura populației pe sexe și categorii de vârstă, evoluția conflictelor și eficiența măsurilor preventive care nu presupun uciderea animalelor.

”Unde, când și de ce?” Președintele vrea un registru pentru fiecare urs împușcat

Nicușor Dan propune și un mecanism național de monitorizare în timp real a recoltărilor.

Motivul este simplu: legea stabilește cotele la nivel național și le repartizează pe fonduri cinegetice, însă președintele consideră că trebuie să existe o evidență centralizată, care să permită autorităților să știe în orice moment câte exemplare au fost recoltate și câte mai pot fi recoltate.

Pentru fiecare urs ar urma să fie înregistrate informații precum fondul cinegetic, data și ora intervenției, coordonatele, temeiul legal, sexul și categoria de vârstă estimată, dar și documentația foto-video și o probă biologică.

Sistemul ar trebui să blocheze automat depășirea cotei și să alerteze autoritățile atunci când aceasta este atinsă.

Femelele cu pui, în centrul unei alte modificări

Președintele cere și modificarea regulilor privind femelele însoțite de pui.

În forma actuală, este interzisă recoltarea femelelor care au pui mai mici de doi ani. Nicușor Dan consideră însă că stabilirea exactă a vârstei unui pui este dificilă în teren.

Soluția propusă este ca interdicția să se aplice oricărei femele însoțite de pui, fără ca protecția să depindă de determinarea exactă a vârstei puiului.

Amenzi și controale mai dure pentru depășirea cotelor

Cererea de reexaminare include și solicitări privind responsabilizarea celor care pun în aplicare măsurile de recoltare.

Președintele vrea sancțiuni clare pentru depășirea cotelor, pentru neînregistrarea sau înregistrarea cu întârziere a exemplarelor recoltate, pentru furnizarea de date false și pentru nerespectarea obligațiilor de documentare.

Ce urmează? Mingea se întoarce în Parlament

Prin cererea de reexaminare, Nicușor Dan nu contestă din nou decizia CCR și nici nu susține că legea ar fi neconstituțională. El cere Parlamentului să modifice modul în care sunt stabilite și aplicate cotele, astfel încât intervențiile să fie orientate către exemplarele care creează efectiv probleme și să poată fi urmărite și verificate.

El susține că obiectivul protejării vieții și integrității persoanelor este legitim, dar că intervențiile trebuie să fie ”eficiente pentru comunități, aplicabile în teren, verificabile de autorități” și compatibile cu protecția strictă a ursului brun.

Parlamentul va trebui să reanalizeze legea în urma solicitării președintelui. Abia după parcurgerea acestei etape va putea fi reluat procesul de promulgare.