Studiu: Modul în care combinăm alimentele poate să influențeze speranța de viață

Alimentația este unul dintre cei mai importanți factori care influențează sănătatea pe termen lung. Deși numeroase studii au analizat efectele unor alimente sau ale unor tipare alimentare, în viața de zi cu zi oamenii consumă mesele ca ansambluri de alimente, nu produse izolate. Înțelegerea modului în care alimentele se asociază între ele ar putea oferi o imagine mai fidelă asupra relației dintre dietă și sănătate.

Un nou studiu a analizat alimentația adulților canadieni dintr-o perspectivă diferită. În loc să evalueze fiecare aliment separat, cercetătorii au folosit inteligența artificială (AI) pentru a identifica grupurile de alimente care apar frecvent împreună în dietă și au analizat modul în care aceste tipare alimentare se asociază cu riscul de deces, bolile cardiovasculare și speranța de viață.

Cercetarea a fost realizată de o echipă de la Universitatea McGill din Canada și a fost publicată în revista The Journal of Nutrition, scrie 360medical.

Autorii au analizat date provenite dintr-un studiu național privind alimentația populației canadiene, ulterior corelate cu bazele de date medicale care conțin informații despre starea de sănătate și mortalitate.

Pentru analiză, cercetătorii au folosit o metodă de învățare automată (machine learning), un tip de AI care identifică modele complexe în volume mari de date. Cercetătorii au analizat relațiile dintre diferitele grupe de alimente pentru a vedea care dintre ele sunt consumate frecvent împreună. Ei au luat în considerare întreaga dietă a fiecărui participant. Modelul a evidențiat doar cele mai puternice și constante asocieri dintre alimente.

Pe baza acestor legături, cercetătorii au identificat mai multe grupuri de alimente care apăreau frecvent împreună în alimentația participanților. Fiecare dintre aceste grupuri a fost considerat un tipar alimentar distinct. Ulterior, pentru fiecare participant au calculat un scor care arăta în ce măsură alimentația sa se apropia de fiecare dintre aceste tipare.

Analiza a identificat trei tipare alimentare principale.

Primul s-a caracterizat printr-un consum ridicat de legume, leguminoase, produse din soia, supe, paste, orez și uleiuri vegetale. Consumul de produse de tip fast-food era asociat negativ cu acest model alimentar.

Al doilea tipar a fost centrat pe băuturile îndulcite cu zahăr și era însoțit de un consum redus de fructe. Acest model includea și cereale rafinate și gustări sărate, în timp ce apa, cerealele integrale, fructele întregi, iaurtul și nucile erau consumate mai rar.

Al treilea tipar alimentar era specific unui mic dejun bogat în grăsimi și includea grăsimi solide, cafea, zahăr, carne procesată, ouă și produse precum clătitele sau vafele.

Rezultatele au arătat că participanții care urmau cel mai îndeaproape modelul alimentar bogat în legume aveau un risc cu 51% mai mic de deces din orice cauză comparativ cu cei care aderau cel mai puțin la acest tipar alimentar.

Reducerea riscului de deces a fost de 59% în rândul femeilor și de 48% în rândul bărbaților.

Același tipar alimentar a fost asociat și cu un risc cu 45% mai mic de boli cardiovasculare. Pe baza modelelor statistice utilizate, cercetătorii au estimat că acesta s-ar putea asocia cu o speranță de viață mai mare cu aproximativ 8,3 ani la femei și cu 6,1 ani la bărbați.

În schimb, persoanele cu un consum ridicat de băuturi îndulcite și un consum redus de fructe au prezentat un risc cu 31% mai mare de deces din orice cauză. La bărbați, această asociere a fost și mai pronunțată, riscul fiind cu 39% mai mare. La femei, diferența nu a fost semnificativă din punct de vedere statistic.

Modelul alimentar caracterizat printr-un mic dejun bogat în grăsimi nu a fost asociat semnificativ nici cu riscul de deces, nici cu riscul de boli cardiovasculare.

Rezultatele sugerează că nu contează doar ce alimente consumăm, ci și modul în care acestea sunt combinate în alimentația de zi cu zi, acest aspect putând influența sănătatea pe termen lung.

Metoda utilizată ar putea contribui, în viitor, la elaborarea unor recomandări alimentare mai adaptate diferitelor categorii de populație și la dezvoltarea unor strategii de prevenire a bolilor cronice.

Cercetătorii subliniază însă că studiul este unul observațional. Prin urmare, rezultatele evidențiază asocieri statistice și nu demonstrează că un anumit tipar alimentar reduce direct riscul de deces sau prelungește durata vieții. Autorii consideră că metoda trebuie validată și în alte populații înainte de a putea fi utilizată pe scară largă.