Singurul partid anti-război din Rusia, exclus de pe lista federală a alegerilor pentru Duma de Stat
Curtea Supremă a Rusiei a admis luni, 10 august, acțiunea partidului ultra-naționalist ”Rodina” (”Patria”) și a anulat înregistrarea listei federale de candidați a partidului liberal ”Yabloko” (”Mărul”) pentru alegerile pentru Duma de Stat, transmite presa rusă independentă – printre care publicația de investigații Vajnîie Istorii.
”Yabloko” este singurul partid care s-a poziționat deschis împotriva continuării războiului din Ucraina și singurul partid cu adevărat de opoziție din peisajul politic rus.
Decizia elimină „Yabloko” din competiția pentru mandatele parlamentare atribuite prin lista federală, cu doar câteva săptămâni înaintea scrutinului programat pentru 20 septembrie.
Partidul a anunțat că va contesta hotărârea, transmite portalul independent The Moscow Times.
Procesul, desfășurat la Moscova, a durat, cu întreruperi, mai mult de nouă ore. Judecătorul Veaceslav Kirillov a deliberat aproximativ o oră înainte de a anunța soluția.
Hotărârea poate fi atacată în apel.
Fondatorul partidului, Grigori Iavlinski, a calificat decizia drept o ”autodemascare a sistemului” și a anunțat că formațiunea o va contesta de îndată.
Într-un mesaj publicat imediat după pronunțarea sentinței, Iavlinski a susținut că votul pentru ”Yabloko” reprezenta, în opinia sa, singura modalitate prin care alegătorii ruși puteau transmite un mesaj în favoarea unei alternative politice și a unei încetări a războiului.
Partidul fusese admis în alegeri, dar apoi a fost contestat în instanță
Cazul este cu atât mai important cu cât ”Yabloko” fusese admis recent în competiția electorală. Comisia Electorală Centrală a validat în iulie listele formațiunii pentru alegerile parlamentare din 20 septembrie.
Partidul propusese 275 de candidați pe lista federală și 137 în circumscripțiile uninominale, plus ulterior alți patru candidați uninominali.
La 7 august, însă, partidul naționalist ”Rodina”, condus de deputatul Aleksei Juravliov, a depus la Curtea Supremă o acțiune prin care cerea anularea înregistrării listei federale ”Yabloko”.
Momentul a fost neobișnuit de târziu: reprezentanții „Yabloko” au avut la dispoziție aproximativ două zile pentru a se pregăti pentru proces.
Inițial, Juravliov ceruse public ca ”Yabloko” să fie exclus din alegeri și pe motiv că membrii formațiunii nu ar fi mers pe front.
În instanță, însă, argumentele centrale ale acțiunii au fost altele, concentrându-se în special pe presupuse încălcări ale legislației privind drepturile de autor și finanțarea campaniei.
De la cântece și fotografii la imagini generate de ChatGPT
O parte neobișnuită a dosarului a fost legată de materialele folosite de ”Yabloko” în campania electorală.
Reclamanții au invocat, între altele, utilizarea unui fragment din celebrul cântec ”Pust vsegda budet solnțe” (”Să fie mereu soare”), asociat cu mesajul ”Numai să nu fie război”.
Au fost contestate și fotografii sau imagini prelucrate, inclusiv imagini cu Dmitri Medvedev și Victoria Bonya (o influenceriță rusă, care trăiește de cca. 15 ani pe Coasta de Azur și susține politicile președintelui Vladimir Putin, deși în ultima perioadă a intrat în dezacorduri temporare cu linia oficială a autorităților ruse, n.n.), precum și o fotografie făcută după bombardamentul atomic de la Hiroshima.
Un alt punct al disputei l-au reprezentat imaginile generate cu ajutorul inteligenței artificiale, inclusiv prin ChatGPT.
Reprezentanții ”Yabloko” au susținut că materialele create de sisteme de inteligență artificială nu pot fi tratate pur și simplu prin prisma regimului tradițional al drepturilor de autor, domeniul nefiind încă suficient reglementat.
În cazul cântecului ”Pust vsegda budet solnțe”, apărarea partidului a invocat și faptul că fiul compozitorului Arkadi Ostrovski, autorul muzicii, declarase pentru ”Novaya Gazeta” că nu se opune utilizării compoziției de către partid în campania electorală.
De antologia absurdului
Un episod emblematic din timpul procesului a avut legătură cu o fotografie publicată de partid pe site-ul său.
Partidul ”Rodina” a susținut că ”Yabloko” a încălcat drepturile de autor folosind o imagine publicată de ”Kommersant”, în care apărea un tanc înconjurat de floarea-soarelui, alături de mesajul ”Pentru pace și libertate! Pentru un acord de încetare a focului!”.
Petenții susțineau că în posterul electoral nu era trecut numele fotografului. Apărarea a arătat că numele autorului fotografiei era, de fapt, scris pe fotografie.
Potrivit relatării din sala de judecată, avocații celor două părți au ajuns să examineze fotografia cu lupa, moment în care s-ar fi constatat existența mențiunii autorului, fapt care a provocat aplauze susținute în sală.
Un document ”secret” despre presupusa finanțare din străinătate
În timpul procesului au apărut însă și acuzații de altă natură.
Reprezentantul Comisiei Electorale Centrale a susținut argumentele reclamantului ”Rodina” și a prezentat instanței un document al Rosfinmonitoring, serviciul federal rus pentru monitorizarea financiară, clasificat ”secret, pentru uz de serviciu”. Documentul ar indica existența unor fonduri provenite din străinătate.
Conținutul său nu a fost citit integral în ședință.
Părțile au primit posibilitatea de a-l consulta, după ce au semnat angajamente de confidențialitate.
”Yabloko” a respins acuzația că ar fi primit finanțare străină și, încercând să afle care erau sursele presupuse ale fondurilor străine, reprezentanții reclamanților nu au reușit să răspundă.
Președintele partidului, Nikolai Rîbakov, a explicat apoi că unele dintre sumele identificate ca provenind din străinătate aveau o cu totul altă origine juridică.
Potrivit explicației sale, partidul obținuse bani din vânzarea unor acțiuni străine, după cum legislația electorală îi obligă pe candidați să renunțe la anumite active externe înaintea alegerilor.
O altă sumă, de 16.900 de ruble (cca. 175 de euro), provenea din donații făcute de cetățeni ruși aflați în străinătate, care efectuaseră transferurile cu încălcarea unor cerințe. Partidul a afirmat că a returnat donațiile considerate problematice sau anonime, fapt care contravine legii ruse.
Procuratura Generală a susținut, la rândul său, argumentele reclamanților, dar nu și acuzația potrivit căreia mesajele pacifiste ale ”Yabloko” ar constitui declarații extremiste.
”Apelurile la pace” au devenit parte a disputei
Dimensiunea politică a cazului este dificil de separat de argumentele juridice.
”Yabloko” a intrat în campania electorală din 2026 cu un mesaj explicit pacifist, centrat pe pace, libertate și încetarea războiului. Formațiunea este, practic, singura forță politică din Rusia care se pronunță public și deschis împotriva continuării războiului din Ucraina.
”Rodina” a cerut în instanță ca unele dintre apelurile ”Yabloko” la pace să fie considerate declarații extremiste. Procuratura Generală nu a susținut această parte a argumentației, după ce Rîbakov a explicat după cum urmează:
”Încetarea focului vizează salvarea vieților omenești și nu stabilește granițe.”
”Însuși Vladimir Putin susține că criza ucraineană se poate rezolva și trebuie să se rezolve în urma unei reglementări pașnice”.
”Dacă președintele Putin zice că e bine să fie pace, atunci asta înseamnă că și el este un extremist?”
Din nou s-au auzit aplauze și chicoteli în sală, Procuratura a respins acuzațiile, iar avocații ”Rodina” au renunțat pe loc la acuzații.
O miză importantă pentru un partid care revenise recent în atenția publică
”Yabloko” nu mai este reprezentat în Duma de Stat de la sfârșitul anilor ’90. Ultima dată când formațiunea a intrat în parlament în urma alegerilor federale a fost în 1999, când a obținut 5,93% din voturi și a trecut, la limită, pragul electoral.
În 2026, partidul încerca să revină în prim-plan cu o strategie diferită de campaniile electorale precedente. Lista federală era condusă de șapte membri mai tineri ai formațiunii, iar mesajul anti-război a atras o atenție considerabilă în special în mediul online.
În zilele dinaintea acțiunii ”Rodina”, campania ”Yabloko” devenise vizibilă pe rețelele sociale, inclusiv în rândul unor alegători tineri. Presa rusă independentă a relatat despre o creștere a interesului pentru partid și despre transformarea simbolului mărului într-un element al unor campanii virale online.
Sute de susținători în fața Curții Supreme
În timpul procesului, în fața sediului Curții Supreme s-au adunat aproximativ 500 de persoane, majoritatea tineri, potrivit relatării din sala de judecată și din exteriorul instanței.
Manifestanții au scandat sloganuri și au cântat, în timp ce în zonă a fost mobilizat OMON, unitatea specială a poliției ruse. Forțele de ordine au verificat actele și telefoanele unor persoane prezente și le-ar fi întrebat inclusiv dacă au consumat droguri.
După anunțarea deciziei, mulțimea a scandat ”Rușine!”.
Imediat, forțele de ordine au cerut mulțimii să se disperseze de bună voie sau, în caz contrar, urmează să înceapă dispersarea ”prin mijloace specifice”.
Prezența unui asemenea grup în fața instanței este relevantă mai ales prin contrast cu imaginea obișnuită a competiției electorale ruse din ultimii ani: pentru o parte a electoratului liberal și anti-război, ”Yabloko” rămâne una dintre puținele formațiuni care pot funcționa în interiorul sistemului electoral fără să renunțe explicit la această poziție.
Ce urmează?
Primul pas va fi apelul anunțat de ”Yabloko”; de altfel, partidul a confirmat oficial că va contesta hotărârea Curții Supreme.
Până la soluționarea definitivă a căii de atac, cazul rămâne deschis din punct de vedere juridic.
Totuși, în plan politic, decizia de luni produce deja un efect major: una dintre puținele formațiuni ruse cu un mesaj explicit anti-război a fost scoasă din competiția pentru mandatele atribuite prin lista federală cu puțin timp înainte de alegeri.
Impactul cel mai evident este asupra alegătorilor care intenționau să folosească votul pentru ”Yabloko” ca pe o formă de exprimare a opoziției față de război și față de actuala orientare politică a Kremlinului. Aceștia vor trebui fie să aleagă o altă formațiune, fie să își transfere opțiunea către un candidat uninominal, fie să renunțe la vot.
Există însă și un efect mai larg, asupra campaniei în ansamblu.
Excluderea unei formațiuni după ce aceasta fusese înregistrată de Comisia Electorală Centrală și după declanșarea oficială a campaniei poate alimenta întrebări privind predictibilitatea și stabilitatea regulilor electorale. Din punct de vedere juridic, legea rusă permite Curții Supreme să anuleze în anumite condiții înregistrarea unei liste federale, inclusiv la sesizarea unei alte formațiuni politice înregistrate.
Din punct de vedere politic, însă, cazul va fi urmărit ca un test al spațiului rămas pentru opoziția parlamentară și pentru mesajele anti-război în Rusia.
Pentru ”Yabloko”, miza imediată este să obțină anularea hotărârii. Pentru electoratul său, miza este mai mare: dacă formațiunea nu revine în cursă, scrutinul din septembrie va rămâne practic fără voci anti-război pe buletinul de vot.
Despre decizia instanței, inclusiv cu amănunte din cadrul dezbaterilor de la Curtea Supremă și interpretări ale unor experți juridici și avocați scrie pe larg și serviciul BBC în limba rusă.









