Închide

Ce factori influențează major piața de vin a României? Vecinii de peste Prut stau mai bine

Avatar
ai generated, bottle, wine glass

Fotografie de Franz26 pe Pixabay

Timp de citire: 3 minute

Comparativ cu alte țări cu suprafețe similare, România a produs, în 2022, o treime din cât a produs Chile și puțin mai mult de jumătate din cât a produs Portugalia. Portugalia a exportat de 18 ori mai mult, iar Chile de 50 de ori. Cu o producție de numai 37% față de cea a României, Republica Moldova a exportat de 5 ori mai mult decât țara noastră.

Dar o caracterizare a industriei vinului din România trebuie să ia în considerare contextul internațional, precum și piața internă. Vom folosi datele pe 2022, care sunt ultimele date consolidate de Organizația Internațională a Viei și Vinului (OIV) – organism interguvernamental din care fac parte 50 de țări, responsabile de peste 87% din producția mondială de vin și de peste 71% din piața de consum.

Ce factori influențează major piața de vin a României?

,,Valoarea pieței interne, în 2022, era de aproximativ 450 milioane de euro. Productivitatea la hectar, creșterea costurilor cu energia, cu forța de muncă și cu transporturile, cererea internă solidă și naționalismul consumatorilor definesc cadrul de funcționare a industriei de vin din România – care a avut, în 2022, un an slab (3,8 milioane hectolitri) – prognozele pentru 2023 se ridică la aproximativ 4,4 milioane hectolitri. O explicație stă în faptul că, din cele 188.000 de hectare, doar aproximativ 110.000 sunt plantații modernizate, eficiente economic”, afirmă Cezar Ioan (Vinul.ro).

În afară de factorii menționați anterior, principalele forțe care vor influența evoluția industriei autohtone de profil par să fie scăderea puterii de cumpărare și intensificarea discursului medical în direcția reducerii consumului de alcool de orice tip, precum și o creștere a concurenței din partea vecinilor de peste Prut (România este principala piață de export – și cu cea mai rapidă creștere – pentru vinurile din Republica Moldova, percepute adesea de către consumatori drept “vinuri românești”) și din partea altor categorii de băuturi alcoolice cu marketing internațional foarte dinamic.

,,Pe plan extern, piața vinului românesc va fi influențată de evoluția cererii interne, ca și de productivitatea industriei pe ansamblu, în contextul climatic global – de reținut că producția Uniunii Europene în 2023 e estimată la cel mai mic nivel din ultimii 60 de ani, în timp ce aceea a României a crescut. Nu în ultimul rând, va conta și dorința și capacitatea industriei de profil de a construi o “imagine de țară” pentru vinul românesc”, spune Cezar Ioan (Vinul.ro).

Cum stau țările cu suprafețe aproximativ la fel de mari și cum stau vecinii de peste Prut?

România (188.000 hectare cu viță-de-vie, din care aproximativ 40% nemodernizate) a produs, în 2022, 3,8 milioane hectolitri și a exportat 0,18 milioane (locul 29 în lume). Populația țării e de 19 milioane locuitori, consumul total e de 3 milioane hectolitri (0,55 milioane de hectolitri sunt importuri).

Chile (196.000 hectare, din care trei sferturi dedicate producției de vin) a avut în 2022 o producție record de 12,5 milioane hectolitri și a exportat 9 milioane (locul 4 în lume). Populația e similară cu a României – 19 milioane locuitori – și consumă 2,3 milioane hectolitri.

Portugalia (190.000 hectare), a produs 6.8 milioane hectolitri și a exportat 3,2 milioane (locul 8 în lume). Populația e de 10 milioane locuitori, consumul intern e de 6 milioane hectolitri (țara e și al 10-lea importator al lumii, dar trebuie să luăm în considerare și un turism solid). Trebuie să remarcăm o diferență foarte mare de productivitate la hectar între țara noastră și Chile, dar semnificativă și față de Portugalia.

Moldova (122.000 hectare), a produs 1,4 milioane hectolitri și a exportat puțin peste 1 milion (locul 17 în lume). Populația e de 2,6 milioane locuitori iar datele relevante despre consumul intern nu sunt disponibile, dar le putem intui.

scroll to top