Valurile de căldură afectează din ce în ce mai mult economia Europei

De peste un secol, cafenelele din oraşul italian Padova şi-au încurajat clienţii să stea la terasă şi să socializeze la un aperitiv înainte de cină, însă, în acest an, în condiţiile în care Europa se confruntă cu al cincilea val de căldură, intervalul tradiţional 18:00 – 19:00 a dispărut aproape complet, deoarece oamenii caută spaţii interioare cu aer condiţionat, ceea ce reduce vânzările multor firme din domeniul ospitalităţii, transmite Reuters.

La aceasta se adaugă şi faptul că, deseori, căldura extremă nu intră în sfera asigurărilor tradiţionale împotriva întreruperii activităţii, ceea ce scoate la lumină un deficit de protecţie tot mai mare pentru companiile din întreaga Europă.

Agenţia de rating Moody’s a estimat că valurile de căldură care au afectat Europa în vara lui 2025 au provocat pierderi economice în valoare de 43 de miliarde de euro, însă despăgubirile plătite de companiile de asigurări s-au ridicat la doar aproximativ 500 de milioane de euro.

Terasele din Padova, lovite de caniculă

În Padova, servirea aperitivului începe adesea mai târziu, “ceea ce înseamnă că zonele de relaxare în aer liber, terasele, spaţiile exterioare… rămân neutilizate şi goale”, a declarat preşedintele Asociaţiei Firmelor din Industria Ospitalităţii – APPE Padova, Federica Luni.

Conform unui sondaj realizat în rândul a aproximativ 600 de firme din industria ospitalităţii din oraşul Padova şi provincia înconjurătoare, peste 80% au raportat scăderi ale cifrei de afaceri de aproximativ 20% în timpul celui mai recent val de căldură.

“O scădere de 20% îţi elimină complet marja de profit”,

a subliniat Luni.

Căldura extremă, un risc greu de asigurat

Valurile de căldură afectează din ce în ce mai mult economia Europei, reducând productivitatea, limitând cheltuielile de consum şi crescând costurile de operare. Pentru formele de asigurări, astfel de pierderi pot fi dificil de acoperit, deoarece provin adesea din perturbări operaţionale indirecte, mai degrabă decât din daune materiale.

“Căldura în sine nu este un risc asigurat în mod tradiţional. Rareori căldura extremă provoacă daune fizice catastrofale, aşa cum o face o inundaţie sau o furtună, dar perturbările operaţionale financiare pe care le declanşează pot fi la fel de grave”,

a declarat Swenja Surminski, director general pentru climă şi sustenabilitate la Marsh.

Un sondaj realizat în 2023 în rândul unui număr de 9.000 de firme mici şi mijlocii de către autoritatea de reglementare a asigurărilor din Europa a constatat că 28% aveau o poliţă de asigurare împotriva întreruperii activităţii ca parte a asigurării lor pentru bunuri, în timp ce 17% aveau o asigurare împotriva întreruperii activităţii care acoperea evenimente precum grevele.

Pierderile economice se adâncesc

Decalajul de protecţie se adânceşte pe măsură ce costurile economice ale căldurii extreme cresc. Trenurile au întârzieri, randamentele culturilor agricole scad, iar costurile de răcire a fabricilor cresc, în timp ce lucrătorii se luptă adesea să menţină productivitatea în timpul perioadelor prelungite de temperaturi extreme.

În multe cazuri, căldura acţionează ca un risc adăugat, interacţionând cu seceta, incendiile şi deficitul de apă, mai degrabă decât să declanşeze un singur eveniment care generează pierderi identificabile. Acest lucru face mai dificilă modelarea riscurilor şi asigurarea decât în cazul altor catastrofe naturale. Deşi asigurările pot acoperi unele pierderi fizice legate de evenimente precum întreruperile de curent, companiile spun adesea că despăgubirile nu contribuie prea mult pentru a acoperi pierderile de vânzări şi activitatea redusă cu clienţii.

“Adevărata pierdere este venitul pe care nu îl obţii şi activitatea comercială care nu are loc din cauza întreruperii”,

susţine Luni.

Asigurările parametrice, soluţia explorată de companii

Pentru a acoperi golul, asiguratorii explorează din ce în ce mai mult produse parametrice care plătesc automat atunci când temperaturile depăşesc pragurile predefinite. Spre deosebire de asigurările tradiţionale bazate pe despăgubiri, astfel de poliţe nu necesită un proces lung de ajustare a pierderilor.

Potrivit unui raport al KBV Research, piaţa europeană a asigurărilor parametrice este aşteptată să ajungă la 7,93 miliarde de dolari până în 2031, cu o creştere anuală compusă de 9,5% între 2025 şi 2032.

Astfel de poliţe de asigurări sunt deja utilizate în agricultură, unde căldura poate reduce randamentele culturilor sau productivitatea şeptelului, iar experţii din industrie văd posibilităţi de extindere în sectoare precum transportul şi protecţia forţei de muncă.

Chiar şi aşa, multe companii vor trebui să se concentreze în principal pe adaptarea operaţiunilor lor pentru a rezista la perioade mai frecvente de căldură extremă prin măsuri precum investiţiile în tehnologii de răcire, reproiectarea locurilor de muncă şi testarea lanţurilor de aprovizionare la stres.