Decizia CCR pe Legea ANI: amendamentul ”Fritz” rămâne, obligația pentru partenerii de viață dispare

Curtea Constituțională a României a pronunțat luni decizia în cazul noii Legi a Integrității, după ce actul normativ fusese contestat atât de 27 de senatori USR și PNL, cât și de președintele Nicușor Dan.

CCR a validat prevederea care poate duce la încetarea mandatului unor aleși aflați în incompatibilitate sau conflict de interese, inclusiv în cazul primarului Timișoarei, Dominic Fritz.

În schimb, Curtea a declarat neconstituțională obligația impusă partenerilor de viață ai demnitarilor de a depune și publica declarații de avere și interese.

Potrivit informațiilor comunicate după ședința de luni, Curtea a declarat neconstituțională, cu unanimitate de voturi, sintagma ”persoana care are relații asemănătoare celor dintre soți”.

Consecința este că partenerii de viață ai persoanelor care ocupă funcții publice nu vor fi obligați, în baza acestei prevederi, să își declare și să își publice averea și interesele financiare.

CCR a considerat, de asemenea, neconstituțională – tot în unanimitate – publicarea declarațiilor de interese financiare ale soțului sau soției.

Potrivit informațiilor disponibile după pronunțare, Curtea a declarat neconstituțională și publicarea declarațiilor de interese financiare ale demnitarilor și funcționarilor vizați de lege.

În schimb, așa-numitul ”amendament Fritz” a fost declarat constituțional, cu majoritate de 5 voturi la 3 (un membru al CCR – Bogdan Licu – a fost absent de la dezbateri), potrivit surselor Hotnews.

Prevederea stabilește încetarea de drept a funcției sau mandatului, în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii, pentru aleșii aflați în situații de incompatibilitate sau conflict de interese constatate în condițiile prevăzute de actul normativ.

Decizia are o consecință politică imediată pentru primarul Timișoarei, Dominic Fritz. Amendamentul PSD, validat de CCR, este considerat direct aplicabil situației sale, astfel că mandatul său este pus în pericol de noua reglementare. Fritz a anunțat deja că intenționează să conteste situația la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), susținând că prevederea reprezintă un abuz de putere și afectează votul exprimat de timișoreni.

Noua Lege a Integrității a fost adoptată după modificări legislative menite să răspundă inclusiv controverselor apărute în jurul declarațiilor de avere și de interese. Printr-un amendament al parlamentarilor AUR, legea a extins obligațiile și către persoanele care aveau cu demnitarii relații ”asemănătoare celor dintre soți”.

Prevederea a fost criticată pentru lipsa unei definiții suficient de clare a relației vizate și pentru faptul că impunea unei persoane private obligații de declarare și publicare a unor informații financiare. În sesizarea sa, președintele Nicușor Dan a invocat inclusiv probleme privind claritatea normei, viața privată și caracterul proporțional al obligațiilor.

Disputa trebuie privită și în contextul deciziei CCR din 2025 prin care Curtea declarase neconstituțională publicarea declarațiilor de avere și de interese în forma existentă atunci. Noua lege a încercat să reglementeze din nou domeniul, însă unele dintre soluțiile adoptate au ajuns din nou în fața Curții Constituționale.

Legea se întoarce acum în Parlament, care va trebui să o reexamineze, ținând cont de prevederile declarate neconstituționale, care nu pot rămâne în forma actuală.