BNR schimbă prognoza: inflația va coborî mai greu decât anticipa banca centrală

Banca Națională a României (BNR) și-a revizuit în creștere prognoza de inflație pentru finalul acestui an, la 6,1%, de la 5,5% cât estima anterior, arată minuta ședinței de politică monetară a Consiliului de Administrație. Inflația ar urma să reintre în intervalul țintei abia la sfârșitul lui 2027, cu două trimestre mai târziu decât prevedea prognoza precedentă.

Membrii Consiliului au apreciat că inflația va scădea semnificativ în trimestrul al treilea din 2026, odată cu epuizarea efectelor directe generate de eliminarea plafonului la energia electrică și de majorarea cotelor de TVA și a accizelor.

„Rata anuală a inflației va fluctua ușor în trimestrul IV 2026 și își va relua apoi descreșterea pe o traiectorie mai ridicată decât cea evidențiată în prognoza din mai 2026, reintrând în intervalul țintei la finele anului 2027, cu două trimestre mai târziu decât în proiecția precedentă. Astfel, potrivit noilor previziuni, rata anuală a inflației se va situa la 6,1 la sută în decembrie 2026, față de nivelul de 5,5 la sută prognozat anterior, și se va reduce la 3,4 la sută în decembrie 2027 și la 2,8 la sută în iunie 2028, comparativ cu valorile de 2,9 la sută, respectiv 2,7 la sută anticipate în mai 2026 pentru finele anului 2027 și pentru luna martie 2028”,

arată minuta BNR, potrivit Digi24.

Rata anuală a inflației a coborât în iunie la 10,42%, de la 10,85% în mai, dar a rămas peste nivelul de 9,87% înregistrat la sfârșitul primului trimestru. BNR pune evoluția pe seama scumpirilor energiei, combustibililor și prețurilor administrate, precum și a majorării chiriilor pentru locuințele de stat.

Energia, alimentele și seceta rămân printre principalele riscuri

Potrivit minutei, factorii din partea ofertei ar urma să aibă un efect puternic dezinflaționist în trimestrul al treilea, inclusiv ca urmare a ieftinirii legumelor și fructelor. Situația s-ar putea însă deteriora în lunile următoare.

„S-a convenit că balanța riscurilor induse de factorii pe partea ofertei rămâne dominată de cele în sens ascendent, cel puțin pe termen scurt, având ca surse majore evoluția prețurilor energiei electrice și alimentelor, în condițiile secetei severe din acest an, precum și traiectoria cotației țițeiului și altor materii prime, în contextul prelungirii conflictului din Orientul Mijlociu, cu implicații și asupra prețurilor internaționale ale unor bunuri intermediare și finale”,

a precizat BNR.

În lunile următoare, presiunile ar putea veni și din majorarea tarifelor de telecomunicații și RCA, precum și din evoluția prețului gazelor naturale. Ulterior, efectele de bază asociate scumpirilor din acest an ar urma să contribuie din nou la încetinirea inflației.

În același timp, BNR anticipează că slăbirea cererii din economie va începe să exercite presiuni dezinflaționiste tot mai puternice.

„Presiunile dezinflaționiste ale factorilor fundamentali se vor resimți însă tot mai intens în perspectivă ceva mai îndepărtată, au susținut membrii Consiliului, observând că deficitul de cerere agregată este așteptat să se adâncească până în trimestrul III 2026, coborând astfel la valori mai joase decât cele anticipate anterior – în contextul corecției bugetare, dar și al crizei energetice globale – și să se restrângă treptat ulterior”,

menționează documentul.

Unii membri ai Consiliului au remarcat și perspectiva unei scăderi mai accentuate a consumului privat în 2026 decât fusese estimată anterior, în timp ce contribuția investițiilor ar urma să câștige în importanță.

Inflația de bază, estimată la 5,4% la finalul anului
BNR a avertizat că inflația de bază va continua să resimtă, pe termen scurt, efectele indirecte ale scumpirii combustibililor și gazelor naturale pentru consumatorii non-casnici.

„Dinamica anuală a inflației de bază va continua însă să fie afectată pe termen scurt de efectele indirecte ale scumpirii combustibililor și gazelor naturale pentru consumatorii non-casnici și va resimți influențele venite din majorarea tarifelor de telecomunicații și a prețului polițelor RCA, precum și din eliminarea plafonului pentru adaosul comercial la alimente de bază”,

se arată în minută.

Prețurile importurilor ar urma, de asemenea, să continue să crească până spre mijlocul anului viitor, iar evoluția cursului de schimb leu/euro poate genera presiuni inflaționiste suplimentare.

În sens opus, efectele de bază asociate majorării TVA și accizelor din august 2025 ar urma să contribuie la încetinirea inflației în trimestrul al treilea din acest an, iar anticipațiile inflaționiste pe termen scurt sunt așteptate să scadă semnificativ.

În noua prognoză, rata anuală a inflației CORE2 ajustat este estimată la 5,4% în decembrie 2026 și la 2,3% în iunie 2028. În proiecția anterioară, BNR anticipa 4,8% la finalul acestui an și 2,2% în martie 2028.