Belgia respinge din nou folosirea activelor rusești înghețate pentru sprijinirea Ucrainei

Belgia nu intenționează să își schimbe poziția față de utilizarea activelor suverane rusești înghețate pentru sprijinirea Ucrainei, în pofida unei noi inițiative susținute de patru state membre ale Uniunii Europene. Ministrul belgian al Apărării, Theo Francken, a declarat pentru postul flamand VRT că subiectul nu este negociabil pentru Bruxelles, transmite Euractiv.

”Nu este un subiect negociabil, ușa este închisă”,

a spus Francken, reafirmând poziția guvernului belgian.

Declarația sa vine după ce Suedia, Polonia, Olanda și Spania au cerut Comisiei Europene să reia demersurile pentru identificarea unor modalități de utilizare a aproximativ 200-210 miliarde de euro în active rusești imobilizate în UE.

O mare parte din aceste fonduri se află în Belgia, la depozitarul central Euroclear.

Potrivit Comisiei Europene, în total, peste 210 miliarde de euro din activele Băncii Centrale a Rusiei sunt imobilizate în Uniunea Europeană.

Comisia Europeană utilizează deja veniturile extraordinare generate de aceste active în cadrul mecanismelor de sprijin pentru Ucraina, însă folosirea principalului activelor rusești reprezintă o chestiune distinctă și mult mai controversată din punct de vedere juridic și financiar.

Belgia invocă riscurile juridice

Poziția Belgiei a devenit unul dintre principalele obstacole în calea planurilor europene de a mobiliza activele rusești pentru finanțarea Ucrainei. În decembrie 2025, premierul belgian Bart De Wever s-a opus unei propuneri susținute de Germania și Comisia Europeană privind un mecanism de finanțare pentru Kiev bazat pe activele rusești înghețate, argumentând că Belgia ar putea fi expusă unor acțiuni în justiție din partea Rusiei.

Acum, Francken a transmis că De Wever își va menține poziția și a criticat în special statele baltice pentru presiunile exercitate în vederea reluării discuțiilor. Ministrul belgian le-a îndemnat să fie ”mai prudente” în încercările de a readuce constant problema pe agenda europeană, subliniind totodată sprijinul acordat de Belgia Lituaniei, Letoniei și Estoniei.

Poziția lui Francken este însă mai categorică decât cea exprimată recent de ministrul belgian de Externe, Maxime Prévot. Acesta a lăsat deschisă posibilitatea utilizării activelor rusești, cu condiția ca eventualele responsabilități juridice să fie distribuite echitabil între statele membre.

Cele patru țări care au relansat inițiativa au recunoscut, la rândul lor, existența riscurilor juridice și au susținut că niciun stat nu ar trebui să suporte o povară disproporționată.

Discuțiile europene vor continua

Suedia, Polonia, Olanda și Spania au argumentat că sprijinul financiar european deja convenit pentru Ucraina ar putea fi insuficient în raport cu necesitățile țării și au cerut reluarea lucrărilor tehnice privind activele rusești. Miniștrii de Externe ai statelor UE urmează să discute subiectul la reuniunea programată în Irlanda la începutul lunii septembrie, potrivit agenției de presă Reuters.

Presiunea pentru găsirea unor noi surse de finanțare vine în contextul în care Ucraina se confruntă cu necesități militare și bugetare ridicate.

Președintele Volodimir Zelenski a indicat recent un deficit de finanțare de ordinul zecilor de miliarde de euro, în timp ce Kievul își intensifică pregătirile pentru perioada de iarnă și reclamă necesitatea consolidării apărării antiaeriene.

Pentru moment, însă, Bruxelles-ul se lovește din nou de opoziția Belgiei.

”Premierul nostru va rămâne ferm”,

a mai spus Theo Francken, sugerând că relansarea dosarului de către cele patru state membre nu este suficientă pentru a schimba poziția guvernului de la Bruxelles.