Educația a trecut de pragul catastrofei: România în testele PISA, țara analfabetismului funcțional

Rezultatele ediției din 2025 a testelor PISA, publicate marți de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD), aduc o nouă veste dramatică pentru România: performanțele elevilor de 15 ani continuă să fie din ce în ce mai slabe, de la o ediție la alta, rămânând cu mult sub media statelor OECD la matematică, lectură și științe. Față de 2015, proporția elevilor români care nu ating nivelul minim de competență – altfel spus, se încadrează în categoria analfabetismului funcțional – a crescut semnificativ în toate cele trei domenii.

Testarea PISA, instrument de referință în materia calității unui sistem educațional, urmărește în ce măsură tinerii aflați în jurul vârstei de 15 ani pot folosi ceea ce au învățat pentru a rezolva probleme și situații din viața reală. În ediția din 2025, accentul principal a fost pus pe științe, în timp ce matematica și lectura au fost domenii secundare.

În cadrul notării PISA, elevii sunt incluși într-unul dintre următoarele niveluri de competență, la cele trei domenii analizate:

• Nivelurile 5-6 – elevi cu performanțe ridicate;
• Nivelurile 3-4 – elevi cu performanțe medii;
• Nivelul 2 – elevi cu performanțe de bază;
• Nivelul 1 – elevi cu ”nivel scăzut de înțelegere” a noțiunilor, altfel spus cu performanțe foarte slabe.

România: rezultate cu mult sub media OECD

Fișa de țară publicată de OECD arată că România rămâne sub media OECD în toate cele trei domenii principale evaluate. În plus, proporția elevilor aflați la nivelurile superioare de performanță este considerabil mai mică decât în țările OECD.

La științe, doar 54% dintre elevii români ating cel puțin nivelul 2 de competență, față de 74% în media OECD. Doar 2% sunt performeri de top, adică se află la nivelurile 5 sau 6, comparativ cu 7% în OECD. Așadar, 46% dintre elevi sunt considerați în categoria analfabetismului funcțional în domeniul științelor.

La matematică, situația este și mai dificilă: 48% dintre elevii din România ating cel puțin nivelul 2, față de 65% în media OECD. Proporția performerilor de top este de numai 4%, față de 8% în OECD. Așadar, 52% dintre elevi sunt considerați în categoria analfabetismului funcțional în domeniul matematicii.

În lectură, 52% dintre elevii români ajung cel puțin la nivelul 2, în comparație cu 69% în media OECD. Doar 1% ating nivelul 5 sau mai sus, față de 6% în OECD. Așadar, 48% dintre elevi sunt considerați în categoria analfabetismului funcțional în domeniul lecturii.

Mai mult, raportul PISA 2025 arată că 38,5% dintre elevii participanți au înregistrat rezultate sub Nivelul 2 (anume cel considerat nivelul competențelor de bază, sau nivelul minim de folosire în viața de zi cu zi a informațiilor căpătate în școală) la toate cele trei competențe: Științe, Matematică, Citire.

Altfel spus, acești 38,5% se încadrează la analfabetism funcțional pentru toate cele trei competențe. Valoarea este 5,3 puncte procentuale mai mare decât la ediția din 2022 a testelor PISA.

În același timp, ponderea elevilor români care se încadrează la performanțe ridicate (Nivel 5 și 6 pe scara PISA) a scăzut de la 5% în 2022 la 4,8% în 2025.

10 ani de declin dramatic

Privită pe o perioadă mai lungă, situația este chiar și mai îngrijorătoare.

Comparativ cu 2015, proporția elevilor români aflați sub nivelul 2 de competență – adică încadrați la categoria analfabetismului funcțional – a crescut cu 12 puncte procentuale la matematică, 9 puncte procentuale la lectură și 7 puncte procentuale la științe.

Datele nu susțin, așadar, ideea că rezultatele slabe pot fi explicate exclusiv prin efectele pandemiei și ale școlii întrerupte, ci reprezintă o problemă structurală, care precede pandemia și care continuă să se vadă în rezultatele elevilor.

Diferențe majore între elevii avantajați și cei dezavantajați din punct de vedere socio-economic

Fișa României scoate în evidență și o altă problemă majoră: rezultatele școlare sunt puternic legate de statutul socio-economic al elevilor.

În România, diferența de performanță la științe dintre elevii aflați în sfertul superior al distribuției socio-economice și cei din sfertul inferior este de 122 de puncte. Media acestei diferențe în țările OECD este de 85 de puncte.

Mai mult, statutul socio-economic explică 22% din variația performanței la științe în România, aproape dublu față de media OECD, de 12%.

Raportul concluzionează astfel că, între 2015 și 2025, decalajul dintre elevii avantajați și cei dezavantajați economic s-a mărit în România. Performanța elevilor dezavantajați a scăzut, în timp ce rezultatele celor avantajați au rămas relativ stabile, fără să fie înregistrat un progres notabil în ceea ce îi privește.

Elevii români sunt curioși, dar asta nu se transformă suficient în rezultate

Datele din chestionarele PISA oferă și câteva elemente mai puțin sumbre.

77% dintre elevii români spun că sunt curioși în legătură cu multe lucruri, comparativ cu 73% în media OECD. De asemenea, 63% spun că depun un efort suplimentar atunci când o sarcină devine dificilă, față de 60% în OECD.

În același timp, 22% dintre elevi sunt de acord sau total de acord cu afirmația că școala a fost o pierdere de timp. Procentul este ușor sub media OECD, de 24%.

În concluzie, mulți elevi susțin că sunt curioși și dispuși să depună efort, dar sistemul educațional nu reușește să transforme suficient aceste dispoziții în competențe măsurabile.

Un alt semnal de alarmă: absenteismul

PISA 2025 arată și o problemă importantă legată de prezența elevilor la școală.

Aproximativ 33% dintre elevii români au spus că au lipsit cel puțin o zi de la școală în cele două săptămâni dinaintea testării, față de 22% în media OECD. 39% au declarat că au lipsit cel puțin o oră, comparativ cu 24% în OECD, iar 65% au spus că au întârziat la școală, față de 50% în OECD.

Există totuși o evoluție pozitivă față de 2022: atunci, 46% dintre elevii români declarau că lipsiseră cel puțin o zi, iar 60% că lipsiseră cel puțin o oră. Problema rămâne însă mult mai prezentă decât în media OECD.

Școala românească în era inteligenței artificiale

În medie, elevii români spun că folosesc dispozitive digitale 1,6 ore pe zi pentru activități de învățare la școală, aproape de media OECD, de 1,7 ore.

Totodată, aceștia recunoscu că folosesc dispozitivele digitale, în medie, încă 1,7 ore pe zi pentru activități de agrement, față de 1,1 ore în OECD.

În ce privește utilizarea inteligenței artificiale, 40% dintre elevii români spun că folosesc chatboți AI pentru a-i ajuta să învețe cel puțin o dată pe săptămână, față de 46% în media OECD.

33% folosesc AI pentru cercetarea preliminară a unui subiect nou, 31% pentru rezumarea unui text și 33% pentru redactarea unor teme.

Doar 9% spun că nu folosesc niciodată sau aproape niciodată chatboți AI pentru niciuna dintre activitățile de învățare analizate de PISA.

Cu toate acestea, evaluarea capacității elevilor de a rezolva problemele cu ajutorul instrumentelor de calcul, ca parte a domeniului de cercetare ”Învățarea în lumea digitală” arată tot un tablou sumbru. Nota de țară din cadrul PISA 2025 arată că doar 43% dintre elevii români înregistrează rezultate peste nivelul de bază. Aceasta înseamnă că 57% dintre ei nu ating pragul minim de competențe.

Situația este comparată cu o medie de 64% elevi cu rezultate peste nivelul de bază la nivel OCDE și cu scorul maxim de 93% înregistrat de elevii din Macao (China), referința absolută în testarea PISA din 2025 la acest capitol.

Date metodologice

În România, testarea a fost realizată cu 7.725 de elevi din 322 de școli, eșantion reprezentativ pentru aproximativ 172.000 de adolescenți de această vârstă, adică aproximativ 76% din populația totală de 15 ani. OECD precizează că datele României au îndeplinit toate standardele de calitate PISA și sunt considerate adecvate pentru raportare.