Boom-ul chiriilor turistice aduce reguli noi. România, lider în UE la creștere

Apartamentele închiriate turiștilor pentru câteva zile ar putea fi supuse unor restricții mai clare în orașele europene în care locuințele au devenit greu de găsit sau prea scumpe pentru localnici. Comisia Europeană a prezentat un nou cadru pentru închirierile pe termen scurt, un fenomen care a crescut spectaculos și în România, conform TVR Info, care citează Reuters.

Propunerea vizează platformele de închirieri turistice și încearcă să stabilească reguli comune după ce orașe precum Barcelona, Paris sau Veneția au introdus propriile restricții.

Nu înseamnă însă că închirierile turistice vor fi interzise în Uniunea Europeană.

Noile reguli ar urma să le ofere autorităților locale mai multă claritate juridică pentru a interveni acolo unde pot demonstra că numărul mare de locuințe transformate în cazări pentru turiști contribuie la criza locuințelor.

România, cea mai mare creștere din UE

Subiectul este relevant și pentru România. Potrivit datelor Comisiei Europene, cererea pentru cazările pe termen scurt, în afara hotelurilor, a crescut în România cu aproximativ 120% între 2019 și 2024.

Este cea mai mare creștere înregistrată în Uniunea Europeană în această perioadă, în timp ce media UE a fost de 66,8%.

Comisia precizează însă că România a pornit de la un nivel mai redus decât alte state comparabile din regiune.

Creșterea rapidă ridică o problemă întâlnită deja în multe destinații turistice europene: locuințele care ar putea fi închiriate pe termen lung localnicilor pot deveni mai profitabile dacă sunt oferite turiștilor pentru câteva nopți.

Ce s-ar putea schimba

Autoritățile nu vor putea introduce restricții pur și simplu pentru că într-un oraș există multe apartamente turistice.

Conform propunerii Comisiei, va trebui demonstrat că zona respectivă se confruntă cu presiune pe piața locuințelor. Printre indicatorii care pot fi luați în calcul se numără raportul dintre prețul locuințelor și veniturile populației, evoluția prețurilor, creșterea populației și raportul dintre cerere și ofertă.

Dacă problema este demonstrată, autoritățile ar putea adopta măsuri țintite pentru închirierile pe termen scurt.

Acestea trebuie să fie necesare, proporționale și limitate la zonele afectate. Comisia nu propune, așadar, o interdicție generală la nivel european.

Orașele turistice au început deja să pună limite
Problema este vizibilă mai ales în marile destinații europene, unde turiștii și locuitorii concurează uneori pentru același fond de locuințe.

Paris, Barcelona și Veneția se numără printre orașele care au încercat deja diferite forme de reglementare a închirierilor turistice.

Comisia Europeană încearcă acum să creeze un cadru comun care să reducă inclusiv disputele juridice generate de regulile foarte diferite de la un oraș la altul.

Industria închirierilor pe termen scurt contestă însă ideea că aceste platforme ar fi principala cauză a crizei. Reprezentanții Airbnb susțin că problema fundamentală este numărul insuficient de locuințe și că soluțiile ar trebui să se concentreze și asupra construcțiilor noi, renovării și locuințelor rămase goale.

Propunerea Comisiei nu este încă lege. Pentru a intra în vigoare, trebuie negociată și aprobată de statele membre și de Parlamentul European.

Pentru proprietarii și turiștii din România nu se schimbă, așadar, nimic peste noapte. Dar într-o țară în care cererea pentru astfel de cazări a crescut cu 120% în numai cinci ani, discuția europeană despre viitorul apartamentelor de vacanță ne privește direct.