Bursa noastră pierde 1 miliard de euro într-o singură zi, BCE majorează dobânda, petrolul “bubuie”

Companiile listate la Bursa de Valori Bucureşti au pierdut joi aproximativ 1 miliard de euro din capitalizare, indicele BET încheind şedinţa cu un declin de 1,7%. Este a doua zi consecutivă în care indicele pierde acelaşi procent, astfel că scăderea cumulată din ultimele două şedinţe ajunge la 3,3%. Pe o săptămână, BET a cedat 4,5%, iar pe o lună, 7,7%.

Indicele a coborât la 33.192 de puncte, cel mai jos nivel din 1 iulie, şi se află acum cu 9% sub maximul istoric atins pe 19 august (36.487 puncte) — aproape de pragul de 10% de la care o scădere este considerată, în general, corecţie. Declinul survine totuşi după un avans puternic: chiar şi după căderea din ultimele săptămâni, BET rămâne pe plus cu 35,8% de la începutul anului şi cu 60,9% în ultimele 12 luni.

Cine a tras indicele în jos

Cea mai mare presiune de vânzare a venit de la Romgaz, ale cărei acţiuni au scăzut cu 4,1%, cu cele mai mari tranzacţii din piaţă (echivalentul a circa 3 milioane de euro), ceea ce a însemnat o pierdere de valoare de piaţă de aproximativ 0,5 miliarde de euro într-o singură zi. Banca Transilvania, a doua companie ca lichiditate a zilei, s-a depreciat cu 1,6%.

Scăderi mai accentuate au avut Digi Communications (-4,8%), Cris-Tim (-4,2%) şi Premier Energy (-3,8%), urmate de TTS (-2,9%), Transelectrica şi Sphera Franchise Group (câte -2%). Nuclearelectrica şi MedLife au pierdut câte 1,8%, iar BRD şi Electrica câte 1,3%. Hidroelectrica, cea mai mare companie listată, a scăzut uşor, cu 0,5%. Printre puţinele excepţii pe plus s-au numărat OMV Petrom (+0,2%) şi One United Properties (+0,3%).

Petrolul se scumpeşte pe fondul tensiunilor din Orientul Mijlociu

Vânzările de la Bucureşti au avut loc într-o zi tensionată şi pe pieţele internaţionale. Preţul petrolului Brent a urcat drastic, depăşind 108 dolari pe baril, cel mai ridicat nivel din luna mai, după ce rebelii houthi, aliaţi ai Iranului, ar fi preluat controlul unui port important de la Marea Roşie, în Yemen. Scumpirea combustibilului alimentează temerile legate de securitatea livrărilor de energie către Europa, într-un moment în care preţul gazelor naturale a crescut deja cu peste 60% faţă de începutul lunii august, ajungând la cel mai ridicat nivel din 2022.

Reacţia s-a resimţit şi pe bursele occidentale, deşi mai temperat decât la Bucureşti: indicii DAX, CAC 40 şi Stoxx 600 au scăzut între 0,5% şi 0,7%, iar pe Wall Street S&P 500 şi Nasdaq erau pe minus cu 0,7%, respectiv 0,8% în prima parte a şedinţei. Indicele de volatilitate VIX a urcat cu 8,4%.

BCE majorează din nou dobânda, cu efect direct asupra costului împrumuturilor

În aceeaşi zi, Banca Centrală Europeană a majorat dobânda pentru depozite cu 0,25 puncte procentuale, până la 2,5% — a doua creştere din acest ciclu, după cea din iunie. Decizia vine pe fondul unei inflaţii care a urcat în zona euro la 3,3% în august, cu componenta energetică ajunsă la 14,3%. Şefa BCE a avertizat că prelungirea conflictului din Orientul Mijlociu va menţine inflaţia peste ţinta de 2% pentru mai mult timp.

Majorarea dobânzii de referinţă se traduce direct în costuri mai mari de finanţare pentru state şi companii: randamentele obligaţiunilor guvernamentale europene au ajuns la cele mai ridicate niveluri din ultimele decenii, iar în Marea Britanie randamentul titlurilor de stat pe 30 de ani se apropie de pragul de 6%, nemaiatins din 1998. Practic, un randament mai mare înseamnă că statele trebuie să ofere o dobândă mai atractivă investitorilor pentru a-şi plasa datoria, ceea ce majorează costul împrumuturilor atât pentru bugetele publice, cât şi, indirect, pentru economia privată.

Vânzarea masivă de obligațiuni guvernamentale la nivel global se reaprinde, titrează Financial Times, în timp ce costurile de împrumut ale guvernului american la termenul de 30 de ani a atins un maxim al ultimilor 20 de ani (de 5,35%), forțând o creștere a costurilor titlurilor la termenul de 10 ani până foarte aproape de 5%.

Randamentele titlurilor europene au fost și ele trase în sus :UK 5,34% (+0,07), Germania 3,48% (+0,04), dar și cele ale României, care au sărit la 7,18% (+0,28).

Piaţa se aşteaptă la noi majorări de dobândă din partea băncii centrale europene. Un economist de la Aberdeen anticipează o nouă creştere în decembrie, iar un sondaj realizat în rândul clienţilor Deutsche Bank arată că peste o treime dintre respondenţi estimează că dobânda BCE va ajunge la un maxim de 2,75% în acest ciclu.

Ce înseamnă pentru investitori

Combinaţia dintre petrolul mai scump, tensiunile geopolitice din Orientul Mijlociu şi ciclul de majorări de dobândă al BCE creează un mediu mai dificil pentru pieţele de acţiuni: costurile de finanţare cresc, randamentele obligaţiunilor devin mai atractive prin comparaţie cu acţiunile, iar inflaţia mai ridicată din energie pune presiune suplimentară pe marjele companiilor.

Pentru România, acesta este cea mai mare cotație a titlurilor de stat pe 10 ani din luna mai. Ea nu influențează direct plățile  bugetului de stat, ci arată la ce dobânzi ar trebui să se împrumute guvernul României dacă ar emite noi titluri acum. Ministerul de Finanțe a ieșit pe piețele externe ultima dată în luna februarie, dar mai are de împrumutat încă aproximativ 4,5 miliarde de euro în acest an numai pentru finanțarea deficitului prognozat.

Pentru Bursa de la Bucureşti, corecţia vine după un avans important din 2026, ceea ce sugerează mai degrabă o ajustare a aşteptărilor decât o schimbare structurală de trend, însă evoluţia va depinde în bună măsură de cât de departe merge conflictul din regiune şi de ritmul viitoarelor decizii ale BCE.