Studiu: Ce îi determină pe adolescenți și tineri să reducă utilizarea rețelelor sociale?

Avertismentele privind posibilele efecte negative ale rețelelor sociale asupra sănătății i-ar putea determina pe adolescenți și tinerii adulți să le folosească mai puțin, potrivit unui studiu publicat în revista medicală JAMA Health Forum, citată din CNN.

Cercetătorii au analizat reacțiile unor participanți cu vârste între 13 și 17 ani și ale unor tineri adulți cu vârste între 18 și 29 de ani. Acestora le-au fost prezentate mesaje care avertizau că rețelele sociale nu au fost demonstrate ca fiind sigure și că utilizarea lor poate fi asociată cu dependența, imaginea corporală negativă, tulburările de somn, depresia, anxietatea și alte efecte asupra sănătății mintale.

Participanții din ambele categorii de vârstă au declarat că mesajele au fost convingătoare și că i-au făcut să se simtă mai informați cu privire la posibilele riscuri și mai puțin dornici să utilizeze rețelele sociale.

Cele mai eficiente au fost avertismentele referitoare la sănătatea mintală în general, depresie și anxietate, potrivit autorului principal al studiului, dr. Thomas Robinson, profesor la Universitatea Stanford. Mesajele care îi încurajau pe tineri să ia voluntar pauze de la rețelele sociale au avut un efect mai redus.

Cercetătorii avertizează însă că studiul a măsurat intențiile participanților, nu comportamentul lor efectiv. Cu alte cuvinte, nu se poate spune cu certitudine că tinerii care au văzut avertismentele și-au redus ulterior timpul petrecut pe rețelele sociale.

Robinson consideră că rezultatele ar putea susține introducerea unor avertismente de sănătate pe platformele de socializare, prin legislație și reglementări. El spune că responsabilitatea pentru reducerea efectelor negative ale acestor platforme nu ar trebui să le revină exclusiv părinților și copiilor.

Psihologul Melissa Greenberg, care nu a participat la cercetare, atrage însă atenția că eficiența avertismentelor s-ar putea diminua în timp. Utilizatorii tind să nu mai acorde aceeași atenție mesajelor pe care le văd în mod repetat, spune ea.

Greenberg recomandă, în paralel, ca părinții să aibă discuții constante cu copiii despre ceea ce văd pe rețelele sociale și despre felul în care acest conținut îi face să se simtă. Nu este suficientă monitorizarea timpului petrecut în fața ecranelor, ci este important și conținutul consumat.

Studiul apare într-un moment în care presiunile pentru reglementarea rețelelor sociale și protejarea minorilor se intensifică. În august, Meta a anunțat un acord de 18 miliarde de dolari pentru soluționarea unor acuzații potrivit cărora platformele sale ar fi fost concepute pentru a crea dependență în rândul copiilor și pentru a le afecta sănătatea mintală. Compania nu și-a recunoscut vinovăția și a declarat că siguranța adolescenților reprezintă o prioritate.

Cercetătorii susțin că avertismentele nu reprezintă singura soluție, dar ar putea deveni un instrument prin care adolescenții să fie informați direct despre potențialele riscuri ale utilizării rețelelor sociale.