Liderul singurului partid rusesc anti-război: ”Acum vedeți câți oameni din Rusia își doresc pacea”

Partidul rus ”Yabloko” (”Mărul”), de orientare umanist-liberală, a fost eliminat de pe lista formațiunilor care participă la alegerile pentru Duma de Stat din 18–20 septembrie, după o decizie a Curții Supreme a Rusiei. Într-un interviu acordat publicației PressOne, liderul formațiunii, Nikolai Rîbakov, susține că motivul real al excluderii este poziția explicit anti-război a partidului și vorbește despre pacea în Ucraina, despre viitorul Rusiei și despre ceea ce consideră a fi o alternativă politică la regimul lui Vladimir Putin.

Curtea Supremă a anulat înregistrarea listei federale de candidați a Yabloko în urma unei acțiuni introduse de partidul Rodina, care a acuzat formațiunea de finanțare externă, încălcarea legislației privind drepturile de autor și ”promovarea extremismului”. Partidul a contestat hotărârea, însă aceasta a fost menținută. Yabloko mai are candidați în circumscripțiile uninominale, dar nu mai poate obține mandate prin votul pe lista federală.

Pentru Rîbakov, explicația este simplă și politică.

”Noi am fost excluși pentru că Yabloko este singurul partid pacifist din Rusia și singurul partid politic care propune o direcție alternativă față de cea a actualei puteri”,

afirmă liderul formațiunii în interviul pentru PressOne.

Alegerile din acest an sunt primele parlamentare organizate în Rusia după declanșarea invaziei pe scară largă a Ucrainei. Rîbakov susține că, indiferent de rezultatul scrutinului, acesta nu va modifica fundamental politica de la Moscova.

”Putin este cel care stabilește modul în care votează Duma de Stat, nu invers”,

spune liderul Yabloko, care consideră că Parlamentul rus nu mai are, în actualul sistem politic, un rol autonom în stabilirea direcției țării.

”Am fi ocupat locul al doilea”

Rîbakov susține că Yabloko ar fi avut un rezultat important dacă ar fi fost lăsat să participe cu lista federală. El invocă sondajele disponibile înaintea excluderii partidului și afirmă că formațiunea ar fi putut deveni principala alternativă electorală la Rusia Unită.

”Potrivit sondajelor disponibile în acest moment, Yabloko ar fi obținut locul al doilea, după Rusia Unită. Și tocmai de aceea a fost înlăturat”,

afirmă el.

Liderul partidului spune că excluderea Yabloko a avut și efectul de a crește dezinteresul față de scrutin, ceea ce și fusese intenția puterii de la Kremlin. De altfel, potrivit datelor prezentate de Rîbakov, după eliminarea formațiunii de pe buletin a crescut cu 12% ponderea celor care spuneau că nu vor participa la alegeri, potrivit unui sondaj ExtremeScan.

Yabloko a făcut campanie sub sloganul ”Pentru pace și libertate” și și-a îndemnat susținătorii să meargă la secțiile de vot și să anuleze buletinul pentru lista federală, în loc să voteze electronic.

”Sunt milioane de oameni în Rusia care gândesc astfel”

În opinia lui Rîbakov, campania electorală a avut pentru Yabloko o miză mai importantă decât obținerea unor mandate. El spune că partidul a reușit să facă vizibilă existența unei părți a societății ruse care respinge războiul și dorește o schimbare politică.

”Cel mai important lucru este că acum voi, cei din afara Rusiei, nu mai puteți spune că toată lumea susține Kremlinul. Acum vedeți câți oameni din Rusia își doresc pacea, își doresc relații bune cu celelalte țări și își doresc o altă politică. Sunt milioane de oameni în Rusia care gândesc astfel.

Până în vara aceasta știam că ei există, dar lucrul acesta nu era atât de vizibil. Acum însă vorbim despre milioane de oameni, despre mii și zeci de mii care își exprimă public pozițiile pe rețelele de socializare, postează videoclipuri și texte în sprijinul Yabloko.

Nu fac asta pentru că au fost dintotdeauna susținători ai partidului Yabloko și au procedat mereu astfel. Nu. În această vară, în timpul campaniei electorale, au văzut în sfârșit că există un partid care le reprezintă interesele și spune exact ceea ce spun și ei: că își doresc pace, libertate și o viață fără frică în Rusia”,

afirmă liderul Yabloko.

Ce înseamnă pentru el o pace în Ucraina?

În privința războiului, liderul Yabloko pledează pentru încetarea cât mai rapidă a focului, înaintea negocierilor privind problemele politice și teritoriale.

”Pentru mine, în primul rând, pacea înseamnă ca oamenii să înceteze să se mai ucidă între ei”,

afirmă Rîbakov.

El consideră că discuțiile despre teritorii, garanții de securitate sau despăgubiri nu ar trebui să împiedice obținerea unui armistițiu.

”Toate aceste probleme trebuie rezolvate nu prin forță sau agresiune, ci așezându-ne la masa negocierilor și discutând, oricât timp va fi nevoie, toate aspectele posibile”,

spune liderul Yabloko.

Mesaj pentru românii care îl simpatizează pe Putin

Întrebat ce le-ar transmite românilor și politicienilor români care îl simpatizează pe Vladimir Putin, Rîbakov le propune să vadă direct cum arată viața politică din Rusia.

Mesajul său este unul provocator:

”Ce îi împiedică? Pot veni în Rusia și ar avea un președinte precum Putin.”

În același timp, liderul Yabloko avertizează Europa să nu răspundă prin izolarea permanentă a Rusiei după încheierea războiului.

Întrebat care ar fi cea mai mare greșeală pe care Europa ar putea să o facă după încetarea conflictului, răspunsul său este:

”Să încerce să ridice un nou «zid de fier» în jurul Rusiei.

Europa nu are viitor fără Rusia, care este o parte uriașă și firească a Europei – din punct de vedere cultural, economic și științific.

Nu putem construi un spațiu european prosper separat de Rusia, în condițiile unei competiții uriașe cu Statele Unite și China.

Rusia nu poate avea succes separat de statele Uniunii Europene și de celelalte țări europene.

Și nici Uniunea Europeană nu poate avea succes fără Rusia.”

De aceea, partidul pe care îl conduce vorbește despre o ”Mare Europă”, de la Lisabona la Vladivostok, care să reunească actualele state membre ale Uniunii Europene, alături de Ucraina, Belarus, Rusia, Georgia, Armenia, Azerbaidjan, Republica Moldova și, poate, Kazahstanul:

”Înainte de toate, nu ar fi un spațiu economic, ci unul bazat pe valori umaniste comune. Un spațiu în care viața și drepturile omului să fie mai presus de orice, în care drepturile fundamentale să fie protejate, iar oamenii să se poată deplasa liber pe acest teritoriu uriaș, așa cum se întâmplă astăzi în Uniunea Europeană.”