Greenpeace: Bucureștiul, în coada clasamentului european al tranziției sistemelor de încălzire

Un nou raport al Greenpeace Europa Centrală și de Est analizează 15 mari orașe europene și evaluează cât de mult au progresat în tranziția de la încălzirea pe bază de combustibili fosili la sisteme de încălzire sustenabile. Studiul plasează Bucureștiul pe ultimul loc, alături de Atena și Roma, din cauza dependenței ridicate de gaz, a lipsei unei strategii integrate și a ritmului lent al reabilitării termice. La polul opus, Stockholm, Paris și Viena sunt cele mai avansate în tranziția către sisteme de încălzire fără combustibili fosili, cu beneficii directe pentru cetățeni. Greenpeace solicită sprijin politic, de reglementare și financiar din partea UE și a guvernelor naționale pentru a accelera tranziția către soluții de încălzire regenerabilă la nivel local.

Raportul este lansat în timp ce factorii de decizie din UE dezbat viitorul energetic al Europei, iar amenințarea creșterii prețurilor planează din nou înaintea sezonului de încălzire.

În fruntea clasamentului, Stockholm, Paris și Viena se remarcă prin planuri clare pe termen lung, investiții importante în rețelele de termoficare și măsuri de protecție socială. Copenhaga și Amsterdam sunt pe un drum bun, cu progrese vizibile în tranziția către sisteme de încălzire mai sustenabile. În zona de mijloc a clasamentului — Budapesta, Praga, Berlin, Varșovia și Bruxelles — situația diferă de la un oraș la altul, dar toate se confruntă încă cu un parcurs incomplet al tranziției.

La coada clasamentului, Bucureștiul are o rețea extinsă de termoficare și programe de sprijin pentru gospodăriile vulnerabile, dar sistemul de încălzire are în prezent performanțe slabe, iar tranziția către un sistem fără combustibili fosili este încă departe de a fi finalizată.

În reabilitarea și modernizarea rețelei sunt planificate investiții importante, susținute de finanțări deja asigurate. Cu toate acestea, sistemul rămâne puternic dependent de combustibili fosili și se confruntă cu pierderi mari de căldură și probleme de eficiență.

„Bucureștiul nu are încă un termen clar pentru eliminarea treptată a încălzirii pe combustibili fosili, iar cele trei proiecte noi de centrale de cogenerare pe gaze fosile cresc riscul unei dependențe pe termen lung de gaz. În același timp, soluții precum energia geotermală, pompele de căldură de mare capacitate și recuperarea căldurii reziduale au o utilizare limitată”,

a declarat Alin Tănase, coordonator
Pe lângă riscurile generate de dependența de gaz, raportul evidențiază și beneficiile concrete ale investițiilor în proiecte verzi. În Paris, Viena și Madrid, proiectele de pompe de căldură, izolație și energie solară au contribuit la reducerea semnificativă a facturilor la energie, iar în Berlin și Amsterdam, centralele de tip power-to-heat ajuta orașele să fie mai bine protejate de fluctuațiile prețurilor la energie. Totodată, în Varșovia, închiderea centralelor pe gaz a dus la o reducere importantă a emisiilor de noxe (NOx) și de particule în suspensie (PM). Astfel de rezultate sunt relevante și pentru București, unde poluarea aerului și problemele frecvente ale rețelei de termoficare afectează direct confortul termic al locuitorilor.

Raportul arată că cea mai mare provocare a tranziției nu mai este stabilirea unor obiective ambițioase, ci punerea lor în practică. Pentru a elimina treptat încălzirea pe combustibili fosili fără a pune costurile tranziției pe umerii cetățenilor, orașele au nevoie de termene clare pentru realizarea acestei tranziții, de limitarea noilor investiții în proiecte pe bază de gaz și de folosirea strategică a fondurilor disponibile. Fonduri europene precum Fondul pentru Modernizare și Fondul Social pentru Climă pot susține renovarea și eficientizarea locuințelor, precum și sprijinul acordat gospodăriilor afectate de sărăcia energetică.