Ministerul Agriculturii nu a trimis la timp Planul Național Strategic la Bruxelles. Ce riscă fermierii?

Termenul limită pentru depunerea de către statele membre UE a Planurilor Naționale Strategice (PNS) în domeniul agriculturii a fost 31 decembrie 2021. Cu toate acestea, opt state membre nu au făcut încă acest lucru. Țările care nu au trimis PNS la Comisia Europeană sunt: ​​Belgia (care urmează să depună două planuri, câte unul pentru fiecare dintre regiunile care alcătuiesc țara, guvernate separat în anumite chestiuni), Bulgaria, Cehia, Germania, Letonia, Luxemburg, România și Slovacia, notează publicația irlandeză agriland.ie, citată de LanțulAlimentar.ro.

Unele dintre aceste țări, cum ar fi România și Germania, au cunoscut schimbări guvernamentale spre sfârșitul anului trecut, ceea ce ar putea reprezenta o circumstanță atenuantă.

Un purtător de cuvânt al UE a declarat:

”Comisia se așteaptă ca statele membre rămase să își prezinte planurile cât mai curând posibil, pentru a avea suficient timp în 2022 pentru evaluarea și aprobarea lor. Prezentarea rapidă ar garanta implementarea deplină în 2023 a unei PAC mai susținătoare pentru tranziția către durabilitatea, reziliența și competitivitatea sistemului nostru agricol și alimentar și le-ar oferi fermierilor tot timpul și informațiile necesare pentru a-și pregăti cel mai bine producția și investițiile”, a adăugat purtătorul de cuvânt citat de publicația irlandeză.

Nu a fost confirmat dacă acestor state membre li s-a dat un termen secundar până la care să depună planurile, notează publicația irlandeză, care deduce că Bruxelles-ul ar dovedi o anumită flexibilitate în primirea PNS, dincolo de termenul de 31 decembrie 2021.

Ministrul Agriculturii, Adrian Chesnoiu, a dezvăluit în conferința de presă organizată în această săptămână că a primit o adresă din partea comisarului european pentru agricultură, Janusz Wojciechowski, prin care i se solicită să depună cât mai repede Planul Național Strategic la Comisia Europeană.

“Am primit adresa de la Comisia Europeană. Eu pe 17 (ianuarie) sunt la Bruxelles şi o să-i înmânez comisarului scrisoarea de răspuns la această solicitare. Evident că trebuie să depunem planul cât mai curând posibil, asta este intenţia noastră, dar niciodată nu voi accepta să trimit la Bruxelles un document atât de important şi strategic cum este PNS pentru perioada 2023-2027 fără să îl discut şi să îl dezbat cu fermierii şi care până la urmă să fie un document util României, fermierilor români şi agriculturii româneşti”.

Chesnoiu a lansat și acuzații la adresa fostei conduceri a MADR:

”Când am preluat mandatul şi am solicitat PNS în forma intermediară care exista în minister, am constatat că este majoritar un copy paste după programul 2014 – 2020. Am fost director general al AFIR şi ştiu foarte bine din practică ce nu a mers bine şi lucrurile acestea trebuie corectate, chiar dacă perioada de depunere nu a coincis cu termenul din Regulamentul European.”

Cu o zi înainte de conferința de presă a ministrului Chesnoiu, președintele USR, Dacian Cioloș,  îi ceruse premierului Nicolae Ciucă, tot în cadrul unei conferințe de presă,

”… să se aplece şi asupra Planului Naţional Strategic pentru agricultură ( … ) aşa cum a făcut-o pe ultima sută, cu PNRR, ca să recupereze întârzierile acumulate în ultimele luni ale anului trecut, mă aştept să aibă un ochi şi pe ce se întâmplă la Ministerul Agriculturii, să nu mai fim în situaţia în care premierul discută cu ministrul doar atunci când îi cere demisia. Avem cumva reflexul să avem impresia că problemele legate de agricultură sunt doar ale fermierilor şi sunt probleme sectoriale şi le rezolvă ministrul. Iată că nu le rezolvă ministrul, mai ales când avem un ministru căruia i s-a urcat la cap şi care are intenţia să revoluţioneze tot în câteva săptămâni”.

Ministrul Adrian Chesnoiu a început consultările cu reprezentanți ai sectorului agroalimentar din România. O delegație a Consiliului Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR) a fost primită vinerea trecută, la sediul instituției.

​Principalele teme de discuție au vizat domeniul îmbunătățirilor funciare și accesul la fondurile europene ce vor fi disponibile prin Planul Național Strategic (PNS) din anul 2023, cu accent pe construcția de depozite regionale și finanțarea investițiilor în energia verde.

Care este procedura la nivelul Comisiei Europene?

Toate planurile strategice naționale ar urma să fie aprobate și adoptate până la sfârșitul anului 2022, în timp util pentru declanșarea noii PAC în 2023. Evaluarea de către Comisie a fiecărui plan național de PAC va avea loc pe parcursul a șase luni, dar va fi împărțită în două perioade de trei luni.

Din momentul primirii proiectului de plan național, Comisia îl va examina și, după trei luni, va trimite o scrisoare cu observații statului membru în cauză. Va exista apoi o perioadă de reevaluare nespecificată.

În această perioadă, planul va fi revizuit de statul membru în colaborare cu Comisia Europeană.

Acesta va fi apoi retrimis și reevaluat pentru încă trei luni și, dacă se consideră potrivit, va fi adoptat de comisie. Datorită duratei variabile a perioadei de reevaluare, nu există o dată anume în cursul acestui an până la care planurile statelor membre să fie aprobate (deși cu siguranță va fi în a doua jumătate a anului).

Aprobarea acestui Plan Național Strategic este condiție obligatorie pentru primirea fondurilor europene acordate în cadrul Politicii Agricole Comune.