Ce arată datele INS de azi? Construcțiile țin economia, alte sectoare abia pâlpăie. Ce aduce 2027?

Noile date statistice anunțate astăzi de Institutul Național de Statistică, despre principalele sectoare ale economiei, arată unde se află România în toamna lui 2026: construcțiile sunt la maximul ultimilor ani, serviciile au stagnat, industria e în cea mai lungă cădere din ultimul deceniu. Prognozele pentru 2027 indică o revenire a creșterii economice spre 2%. Potrivit unei analize Frames publicate pe baza rezultatelor anunțate vineri de INS, calitatea acestei creșteri depinde însă de un lucru pe care cifrele îl arată foarte clar: România nu mai poate merge înainte doar pe banii europeni turnați în beton.

2025, anul în care motorul a început să se gripeze

Datele publicate astăzi de INS arată că PIB-ul a crescut anul trecut cu 0,8% în termeni reali, puțin peste estimarea provizorie de 0,7%. În termeni nominali, economia a ajuns la 1.929,9 miliarde de lei, cu 13,5 miliarde mai mult decât se calculase inițial. Revizuirea în sus nu schimbă însă tendința. Este al treilea an consecutiv de încetinire, după 4,9% în 2022, 2,5% în 2023 și 1,1% în 2024, iar ritmul de anul trecut a fost cel mai slab din 2020 încoace.

Cea mai importantă informație din datele noi este cât de concentrată a fost creșterea.

Construcțiile au adus singure 0,7 puncte procentuale din cele 0,8, cu un volum de activitate mai mare cu 6,9%. Totodată, ponderea lor în PIB a fost revizuită de la 8,6% la 10,7%, astfel că sectorul cântărește acum aproape cât două treimi din industrie. Pe plus au mai fost IT&C, cu un avans de 4,3% și o contribuție de 0,3 puncte, și agricultura, cu 6,9% și 0,2 puncte.

Restul economiei a stat pe loc sau a dat înapoi: industria, care generează 16,7% din PIB, a scăzut cu 0,1% și nu a contribuit deloc la creștere. Comerțul, transporturile și HoReCa au scăzut cu 0,4%. Serviciile profesionale, tehnice și administrative au scăzut cu 4,1% și au tras PIB-ul în jos cu 0,3 puncte.

Pe partea de cerere, investițiile au fost principalul motor. Formarea brută de capital fix a crescut cu 3,6% și a adus 0,9 puncte procentuale. Cheltuielile de consum ale gospodăriilor au crescut cu doar 0,5%, iar exportul net a scăzut PIB-ul cu 0,4 puncte, pentru că importurile (+4,5%) au crescut mai repede decât exporturile (+4,2%).

”Anul 2025 a fost avertismentul pe care nu l-am luat în serios. Practic, toată creșterea economică a venit din construcții. Industria nu a mai contribuit cu nimic, consumul abia s-a mișcat, iar comerțul exterior ne-a costat. Când un singur sector, susținut în mare parte de bani publici și europeni, produce aproape toată creșterea, economia e vulnerabilă. În 2026, același model a ajuns la limită”,

spune Adrian Negrescu, managerul Frames.

Sursa: analiză Frames.

Ce arată datele pentru 2026?

Valoarea adăugată reală din industrie a coborât în trimestrul al doilea din 2026 la aproximativ 74% din nivelul anului 2019.

Cu alte cuvinte, industria produce cu circa un sfert mai puțină valoare decât înainte de pandemie.

Producția raportată de companii a scăzut mai puțin, cu circa 14%. Diferența sugerează că firmele produc încă volume, dar câștigă tot mai puțin din ele, sub presiunea costurilor cu energia, cu forța de muncă și cu finanțarea. În primele șapte luni din 2026, producția industrială a scăzut cu 3,7%, iar industria prelucrătoare cu 4,8%. Singurul segment pe plus a fost energia.

La polul opus, activitatea din construcții e cu aproximativ 60% peste nivelul din 2019, iar valoarea adăugată a sectorului cu aproape 30%. În primul semestru, construcțiile au crescut cu 12,3%, aproape dublu față de ritmul din 2025, și au rămas cel mai mare contributor pozitiv la PIB.

Serviciile private, cel mai mare sector al economiei, au urcat puternic între 2020 și 2023, apoi s-au oprit și au început să scadă ușor. Comerțul, transporturile și HoReCa, aflate deja pe minus în 2025, au scăzut cu 3,9% în prima jumătate a anului, după majorarea TVA și scăderea puterii de cumpărare.

Rezultatul este o economie care a stagnat în trimestrul al doilea și a scăzut cu 0,7% în primul semestru. A ținut-o pe linia de plutire același motor ca în 2025: investițiile, în creștere cu 10,9%, finanțate în mare parte din fonduri europene. Consumul populației, care abia crescuse anul trecut, a scăzut cu 2,5%.

”Avem o economie care merge într-un singur motor. Șantierele finanțate din PNRR și din fondurile de coeziune au ținut PIB-ul deasupra liniei de plutire doi ani la rând. Dar o țară nu se poate dezvolta sustenabil dacă industria pierde un sfert din valoare în șapte ani. Fiecare fabrică închisă înseamnă exporturi pierdute, un deficit comercial mai mare și mai puține salarii bune în regiunile care oricum au puține alternative”,

spune Adrian Negrescu.

Cum se anunță a fi anul 2027?

Aproape toate prognozele macroeconomice, inclusiv cele realizate de Frames, anunță o revenire în 2027, cu estimări între 1,7% și 2,5%.

Pentru acest an, aceleași instituții estimează o stagnare sau o contracție ușoară. Prognozele de toamnă ale FMI și ale Comisiei Europene, care urmează în octombrie și noiembrie, vor arăta dacă optimismul pentru 2027 rezistă.

O creștere de circa 2% ar rupe seria de patru ani de încetinire și stagnare, dar ar rămâne la jumătate din ritmul de dinainte de 2020. Diferența dintre 1,7% și 2,5% ține aproape în întregime de patru factori.

Sursa: analiză Frames.

Primul vector: investițiile, cu o schimbare de sursă

PNRR s-a încheiat la 31 august 2026, iar România mai are de încasat aproximativ 7,5 miliarde de euro din plan. Investițiile nu se opresc de la o zi la alta, pentru că plățile pentru proiectele finalizate continuă.

Rolul principal trece însă la fondurile de coeziune 2021–2027, care pot fi cheltuite până în 2029.

Comisia de Prognoză estimează o creștere medie a investițiilor de 2,7% pe an în 2027–2029, sub ritmul din 2025 și mult sub cel din acest an. Construcțiile vor rămâne pe plus, dar nu vor mai putea duce singure toată economia, așa cum au făcut-o în ultimii doi ani.

Al doilea vector: apărarea, o șansă reală pentru industrie

România are acces la împrumuturi SAFE de 16,7 miliarde de euro pentru apărare, a doua cea mai mare alocare din UE, iar prima tranșă, de 2,5 miliarde, a intrat deja în august. Contractele pentru elicoptere, blindate Piranha, radare și drone au obligații de cooperare industrială. Este primul program major din ultimii ani care poate aduce comenzi direct în uzinele românești, nu doar pe șantiere.

”SAFE poate fi pentru industrie ce a fost PNRR pentru construcții, dar numai dacă statul negociază serios producția locală. Dacă banii pleacă integral pe echipamente importate, efectul asupra PIB-ului va fi minim, iar deficitul comercial va crește. Dacă o parte se transformă în linii de producție, în furnizori români integrați în lanțurile europene și în locuri de muncă, putem vorbi de o reindustrializare reală”,

spune Adrian Negrescu.

Al treilea vector: energia mai ieftină

Prima extracție de gaze din Neptun Deep este programată pentru 2027. Proiectul ar urma să dubleze producția internă de gaze și să facă din România cel mai mare producător din UE.

Pentru industrie, care a pierdut competitivitate tocmai din cauza costurilor cu energia, aceasta poate fi cea mai importantă veste structurală a deceniului. Efectul în facturi va veni treptat, dar semnalul pentru investitori contează încă din 2027.

Al patrulea vector: revenirea consumului

Inflația a scăzut de la peste 10% în iunie la 6,17% în august, pe măsură ce efectele majorărilor de TVA, accize și energie ies din calcul. BNR estimează că inflația revine în intervalul-țintă la finalul lui 2027. Asta înseamnă că salariile reale pot redeveni pozitive, iar dobânda-cheie, blocată la 6,5% din august 2024, are loc să scadă.

Un credit mai ieftin și o putere de cumpărare în refacere ar repune consumul în rândul motoarelor de creștere, cu efect direct asupra comerțului și serviciilor, sectoarele aflate pe minus atât în 2025, cât și în 2026.

Ce poate strica scenariul?

Riscurile sunt cunoscute: instabilitatea politică, presiunea pe curs și pe rating, consolidarea fiscală care continuă în 2027, o zonă euro fără elan și posibile pierderi de bani din PNRR pentru jaloane neîndeplinite. Antreprenorii le confirmă.

Într-un studiu recent pe 300 de companii cu afaceri între 1 și 50 de milioane de euro, 44% dintre manageri numesc instabilitatea fiscală și legislativă principala îngrijorare, iar 40% creșterea taxelor. Pe de altă parte, jumătate dintre ei estimează afaceri mai mari în 2027, iar 36% vor să investească în echipamente și capacități de producție.

Avem șanse să ne revenim economic în 2027?

Potrivit analiștilor de la Frames, o creștere economică de 2–2,5% în 2027 este realistă, iar peste 3% este posibilă doar în condiții precise.

Datele din ultimii doi ani arată limitele modelului actual: o creștere făcută aproape integral din construcții nu poate depăși 1% atunci când industria, comerțul și consumul stau pe loc. Diferența nu o fac banii europeni, care oricum vin, ci predictibilitatea fiscală și o politică industrială asumată, adică energie mai ieftină, comenzi locale din programele de apărare și un dialog real cu mediul de afaceri înainte de orice schimbare de taxe.

”Cifrele din ultimii doi ani sunt, de fapt, un semnal de alarmă. Construcțiile ne-au salvat, dar nu putem construi la nesfârșit fără să producem nimic. Dacă în 2027 nu oprim declinul industriei, creșterea va fi una fragilă, dependentă de fonduri externe care, după 2029, se vor reduce semnificativ. Avem acum, poate pentru ultima dată, o fereastră în care se suprapun SAFE, fondurile de coeziune și gazele din Marea Neagră. E momentul ca guvernul să pună industria în centrul strategiei economice”,

conchide Adrian Negrescu.