ANAF anunță o nouă procedură pentru patronii care își abandonează firmele cu datorii la stat

Ordinul ANAF 1.163/2026 stabilește cum poate atrage Fiscul răspunderea solidară a administratorilor pentru datoriile firmelor. Iată ce riscă patronii și cum se pot apăra. Administratorii și asociații care lasă o firmă cu datorii la buget și își mută afacerea într-o societate nouă pot ajunge să plătească restanțele din bani proprii. Fiscul are la dispoziție o procedură actualizată, în vigoare din 14 octombrie 2026, care detaliază cum poate fi atrasă răspunderea solidară a persoanelor implicate în gestionarea unei societăți.

Ordinul ANAF nr. 1.163/2026 a fost publicat în Monitorul Oficial nr. 859 din 14 octombrie. Actul pune în aplicare prevederi care există deja în Codul de procedură fiscală și înlocuiește normele anterioare, adoptate în 2014. Noile reguli se aplică și dosarelor aflate în desfășurare la data intrării în vigoare, dar actele întocmite legal înainte de această dată rămân valabile.

Schema vizată: firma „goală” și afacerea mutată

Practica urmărită este cunoscută: o societate acumulează datorii importante la stat, rămâne fără active, iar activitatea continuă printr-o firmă nouă, adesea cu aceiași clienți, angajați și furnizori. În astfel de situații, legea permite ca plata să fie cerută și altor persoane decât debitorul inițial.

Faptul că cineva deține o firmă cu datorii nu atrage automat obligația de a le plăti personal. ANAF trebuie să probeze faptele care justifică răspunderea solidară.

Ce fapte pot atrage răspunderea?

Potrivit art. 25 și 26 din Codul de procedură fiscală, inspectorii pot analiza, printre altele:

• ascunderea sau înstrăinarea cu rea-credință a bunurilor societății;
• transferul nejustificat de active către firme afiliate;
• nedeclararea sau neplata obligațiilor fiscale din rea-credință;
• nesolicitarea deschiderii insolvenței, atunci când legea o impune;
• provocarea sau agravarea insolvabilității pentru a bloca recuperarea creanțelor.

În anumite condiții, răspunderea poate fi extinsă și la o altă societate aflată sub control comun cu firma datoare, dacă i-au fost transferate active sau relații comerciale importante.

Ce poate face Fiscul?

Dacă datoria nu este achitată în termen și sunt îndeplinite condițiile executării silite, ANAF poate urmări patrimoniul personal al celor declarați răspunzători: conturi bancare (prin poprire), imobile (prin sechestru) și alte bunuri. Legea prevede și măsuri asigurătorii înainte de decizia definitivă, dacă există riscul ca averea să fie ascunsă sau vândută pentru a evita plata.

Potrivit unei analize PwC România, citate de B1 TV, Fiscul trebuie să indice concret persoana vizată, faptele imputate și perioada în care au avut loc. În plus, trebuie să prezinte dovezi ale relei-credințe, acolo unde legea o cere, și legătura dintre comportamentul persoanei și neplata datoriilor. Pentru a reconstitui operațiunile firmei, inspectorii pot folosi documente contabile, informații bancare, date din sistemele fiscale electronice și informații despre transferurile de active.

Drepturile persoanelor verificate

Înainte de emiterea deciziei, cei vizați pot fi audiați, pot consulta dosarul, pot da explicații și pot depune probe. Audierea se poate desfășura și prin videoconferință, iar punctul de vedere poate fi transmis și în scris. Decizia de atragere a răspunderii poate fi contestată, în principiu, în 45 de zile de la comunicare.

Procedura se poate încheia fără atragerea răspunderii dacă probele sunt insuficiente, dacă obligațiile fiscale au fost stinse sau dacă există alte impedimente legale.