Deficitul de 70 de miliarde de euro al Ucrainei ar putea fi un factor decisiv pentru bugetul UE

Timp de citire: 2 minute

Disputa privind următorul buget pe șapte ani al Uniunii Europene a intrat într-o nouă fază critică, una care ar putea decide soarta întregului acord. Printr-o coincidență frapantă, negocierile intense s-au suprapus cu eforturile de a acoperi deficitul de 70 de miliarde de euro al Ucrainei pentru anul 2027, potrivit Euronews.

Bruxelles-ul bănuia de multă vreme că bilanțul financiar al Kievului va prezenta o gaură considerabilă anul viitor, pe măsură ce Rusia își intensifică războiul și distruge pilonii economiei ucrainene. Însă abia la summitul din această lună a fost confirmată cifra de 70 de miliarde de euro.

Liderii au solicitat Comisiei Europene să prezinte opțiuni pentru asigurarea acestei finanțări suplimentare, iar contractarea de datorii comune a apărut imediat drept cea mai viabilă soluție.

Se preconizează că Uniunea Europeană va acoperi două treimi din suma necesară, adică aproximativ 46 de miliarde de euro. Restul ar urma să fie asigurat de alți aliați, precum Regatul Unit, Canada, Norvegia și Japonia.

Amploarea deficitului a impus o modificare a agendei pentru summitul extraordinar de luna viitoare, care fusese conceput inițial să se concentreze exclusiv pe proiectul de buget.

Reuniunea a fost extinsă pe durata a două zile, 26 și 27 noiembrie, pentru a permite discuții și pe tema Ucrainei. Sunt așteptate propuneri noi pe ambele fronturi.

Din punct de vedere tehnic, cele două chestiuni rămân dosare separate. Însă, la nivel politic – după cum afirmă diplomați și oficiali – ele devin tot mai strâns interconectate.

„Acestea sunt, fără îndoială, cele mai urgente probleme pentru restul anului”,

a declarat un diplomat, subliniind totodată că este încă prea devreme pentru a vorbi despre un singur pachet complex de măsuri.

Există două motive principale pentru această interdependență.

În primul rând, ambele chestiuni țin de bani.

În bătălia bugetară, așa-numiții „frugali” (sau „cei șase prudenți”) se află în opoziție cu „prietenii coeziunii”; cele două tabere se contrazic cu privire la capitolele bugetare care ar trebui reduse și la cuantumul acestor tăieri. „Frugalii” – care, întâmplător, sunt și statele care contribuie net la bugetul UE – cer reduceri drastice în toate sectoarele, în timp ce „prietenii coeziunii” doresc menținerea unor alocări mai generoase.

În al doilea rând, ambele chestiuni sunt presate de un termen limită impus de alegerile din Franța. Marine Le Pen, candidata formațiunii de extremă-dreapta „Adunarea Națională” (Rassemblement National), care se află detașat pe primul loc în sondaje, a promis că va plafona contribuția țării sale la buget la 5 miliarde de euro pe an și a avertizat că încheierea unui acord înainte de alegeri ar reprezenta un „scandal democratic”.

Actualul președinte, Emmanuel Macron, le-a transmis celorlalți lideri că ajungerea la un acord în perioada ianuarie-aprilie ar fi „complicată”.

Aceeași logică se aplică acum și în cazul Ucrainei. În cadrul programului său, Le Pen a promis să pună capăt oricărui sprijin francez acordat țării epuizate de război.