Patru state din UE se află „sub presiune migratorie” în 2027, arată un raport al Comisiei Europene
Spania, Italia, Grecia și Cipru sunt considerate de Comisia Europeană ca fiind „sub presiune migratorie”, potrivit unui raport prezentat vineri, care stabilește cadrul pentru relocarea solicitanților de azil în întreaga UE în 2027, potrivit Euronews.
Această evaluare marchează începutul procesului de redistribuire a solicitanților de azil în cadrul Uniunii, proces care se va dovedi probabil controversat, având în vedere recentele divergențe dintre guvernele UE pe tema migrației, unele țări fiind reticente să participe.
Comisia a declarat că a luat în considerare sosirea a peste 80.000 de migranți în situație neregulamentară în Ceuta la sfârșitul lunii iulie, deși raportul acoperă oficial perioada cuprinsă între iulie 2025 și iunie 2026.
În doar două zile, în exclava spaniolă au intrat mai mulți migranți decât cei înregistrați că au trecut ilegal toate frontierele UE în primele șase luni ale anului 2026.
Cu toate acestea, nu se preconizează ca sosirea în masă să conducă la o creștere proporțională a numărului de solicitanți de azil relocați anul viitor.
„A existat o reacție puternică [la criză] și, într-un interval foarte scurt, marea majoritate a celor care au intrat s-au întors voluntar în Maroc”,
a declarat un oficial al UE.
Cum funcționează sistemul de solidaritate
Anul viitor, cele patru țări aflate sub presiune vor beneficia de solidaritatea celorlalte state membre, care poate lua forma relocării solicitanților de azil pe teritoriul lor sau a unor contribuții financiare.
Raportul identifică, de asemenea, 15 state „expuse riscului de presiune migratorie”: Belgia, Cehia, Germania, Estonia, Irlanda, Franța, Croația, Letonia, Lituania, Luxemburg, Țările de Jos, Polonia, România, Slovenia și Finlanda. Acestea trebuie să dea dovadă de solidaritate față de țările aflate sub presiune, însă situația lor va fi reevaluată pentru a se evita impunerea unor obligații disproporționate în anul următor.
Un al treilea grup este clasificat ca „confruntându-se cu o situație migratorie semnificativă”: Bulgaria, Cehia, Estonia, Croația, Austria și Polonia. Acestea pot solicita o derogare de la cotele de solidaritate, care trebuie certificată de Comisie și aprobată de celelalte state membre.
Alături de raport, Comisia a propus un „Fond anual de solidaritate”, care stabilește numărul total de solicitanți de azil care urmează să fie relocați în Europa, precum și cota fiecărei țări, fie sub formă de relocări, fie sub formă de plăți pentru compensarea acestora.
Dimensiunea fondului nu a fost făcută publică. Conform legislației, acesta trebuie să cuprindă cel puțin 30 000 de relocări și 600 de milioane de euro în contribuții financiare.
Fiecare stat membru, cu excepția celor supuse presiunii migratorii, trebuie să contribuie proporțional cu populația și PIB-ul său. Țările pot alege între trei opțiuni: relocarea solicitanților de azil pe teritoriul propriu, plata a 20.000 de euro pentru fiecare persoană pe care nu o relochează sau finanțarea sprijinului operațional în țările supuse presiunii.
Guvernele UE vor decide dimensiunea finală a fondului și cota fiecărei țări până la sfârșitul anului.
În 2026, guvernele naționale au diluat semnificativ propunerea Comisiei. Au fost relocați efectiv mai puțin de 9.000 de solicitanți de azil, față de cifra de referință convenită de 21.000.
Ungaria și Slovacia nu își îndeplinesc obligațiile de solidaritate
Raportul anual privind azilul și migrația a evaluat, de asemenea, solidaritatea statelor membre până în prezent, semnalând probleme în cazul Ungariei și Slovaciei.
Comisia a recunoscut că ambele țări au încălcat normele, neangajându-se să efectueze relocări sau să aducă contribuții financiare pentru anul 2026, dar, deocamdată, nu vor fi inițiate proceduri de încălcare a dreptului comunitar.
„Sistemul este obligatoriu. Anul trecut, acestea nu și-au asumat angajamente. Suntem în contact cu ambele state membre pentru a vedea cum putem asigura respectarea acestui aspect”,
a declarat un oficial al UE.
Budapesta și Bratislava rămân împotriva sistemului de solidaritate prevăzut în Pactul privind migrația și azilul, întrucât migrația este o chestiune care creează profunde diviziuni în rândul cetățenilor lor.
Italia a fost, de asemenea, supusă unei analize amănunțite după ce, la sfârșitul lunii august, mai multe state membre au solicitat Romei să-i preia înapoi pe solicitanții de azil care intraseră în UE prin granițele sale înainte de a se deplasa în alte țări.
Conform normelor UE, Comisia poate suspenda solidaritatea față de o țară supusă presiunii migraționale dacă aceasta nu își îndeplinește obligațiile.
„Deocamdată, nu este cazul”,
a declarat un oficial al UE.
În perioada de raportare, au fost efectuate aproximativ 13.000 de transferuri înapoi între statele membre, deși Comisia nu a furnizat date specifice pe țări. Datele din sistemul Eurodac sugerează, de asemenea, că deplasările neautorizate în interiorul UE au scăzut cu aproximativ 13%.












