FIHR: România poate transforma turismul într-un motor de creștere economică

Promovarea relevantă și susținută pe piețele externe pentru creșterea turismului de incoming, raportarea digitală, fiscalitatea predictibilă și adaptată sezonalității, organizarea flexibilă a muncii, susținerea investițiilor și coordonarea profesionistă a strategiilor turistice ale destinațiilor sunt prioritățile strategice susținute de Federația Industriei Hoteliere din România (FIHR) pentru dezvoltarea turismului în următorii 3-5 ani. Măsurile pot contribui la dezvoltarea destinațiilor, atragerea mai multor turiști străini și crearea unor condiții mai bune pentru păstrarea angajaților, cu beneficii pentru dezvoltarea industriei și creșterea impactului acesteia în PIB.

În primele opt luni din 2026, încasările României la categoria „turism-călătorii” din străinătate au ajuns la aproximativ 3,7 miliarde de euro, cu 13,5% peste aceeași perioadă a anului trecut, potrivit datelor provizorii ale Băncii Naționale a României. În schimb, plățile au însumat aproximativ 6,7 miliarde de euro, rezultând într-un deficit de aproape 2,98 miliarde de euro, în scadere cu 1,1% față de anul anterior, pe care România are nevoie să îl recupereze.

Dimensiunea economică și potențialul turismului local susțin nevoia de măsuri concrete, care să contribuie direct la creșterea veniturilor generate de sector. România dispune de resurse turistice valoroase, de investiții private semnificative și de antreprenori capabili să dezvolte produse turistice competitive internațional. Pentru ca acest potențial să genereze mai multă valoare în economie, este nevoie de continuitate și coordonare instituțională, precum și de politici publice adaptate realităților curente ale industriei. Prioritățile FIHR pornesc de la nevoile operatorilor din ospitalitate și definesc direcțiile de promovare, investiții și digitalizare prevăzute în programul de guvernare.

„Acțiunile privind promovarea României ca destinație turistică, fiscalitatea predictibilă sau organizarea muncii influențează direct capacitatea operatorilor de a menține competitivitatea și atractivitatea ofertelor turistice la nivel regional. De aceea, experiența operatorilor trebuie să cântărească în elaborarea politicilor pentru turism. Rolul FIHR este să transforme nevoile semnalate de membri în propuneri concrete și să urmărească parcursul acestora în dialogul cu autoritățile. Susținem măsuri care să le permită antreprenorilor din turism să planifice pe termen lung, să atragă oaspeți în mai multe luni ale anului și să reinvestească în calitatea serviciilor, transformând potențialul industriei în rezultate economice măsurabile. Turismul nu trebuie privit doar ca un sector care solicită sprijin, ci ca un exportator de servicii, un generator de investiții, un actor al diplomației economice, un promotor al patrimoniului cultural și un liant intergenerațional al comunităților, fiind astfel un partener al statului în dezvoltarea economică”,

a spus Simona Constantinescu, președinte FIHR.

Promovare continuă și stimularea turismului de incoming

Turiștii străini au generat numai 18% din înnoptările înregistrate în structurile de cazare din România în perioada ianuarie-august 2026, în creștere cu 10,4% față de aceeași perioadă a anului trecut, potrivit Institutului Național de Statistică, iar durata medie a șederii acestora în structurile de cazare a fost de 2,1 zile. Datele confirmă potențialul ridicat de dezvoltare a turismului de incoming și de transformare a veniturilor într-un avantaj competitiv durabil pentru România.

Pentru atragerea unui număr mai mare de turiști străini și creșterea exportului de servicii turistice, FIHR susține introducerea unor instrumente precum planificarea multianuală a promovării României pe un orizont de 3-5 ani, cu finanțare predictibilă și o creștere graduală a bugetului către 40-50 de milioane de euro pe an, o primă de incoming pentru atragerea turiștilor străini, campanii digitale pe piețele prioritare și participarea strategică la târguri internaționale. Direcția promovării multianuale și creșterea nivelului cantitativ și calitativ al campaniilor de promovare a destinației turistice România se regăsesc și în programul de guvernare pentru perioada 2027-2030, deși creșterea bugetului este condiționată de spațiul fiscal.

În turism, eficiența promovării depinde de înțelegerea profilului turiștilor, a destinațiilor pe care le aleg și a modului în care își pregătesc călătoriile, informații care pot susține adaptarea instrumentelor de promovare la tendințele și obiceiurile de consum.  În primele opt luni din 2026, cele mai multe sosiri ale turiștilor străini au provenit din Germania (181.400), Italia (148.300) și Statele Unite (122.400). În luna august, Bucureștiul și orașele reședință de județ, exclusiv Tulcea, au concentrat 67,2% din sosirile turiștilor străini, în timp ce stațiunile montane au atras 11,4%, iar cele de pe litoral, exclusiv municipiul Constanța, 2,9%. FIHR consideră necesară desfășurarea de campanii online constante, cu mesaje adaptate piețelor de proveniență și ofertelor disponibile în România, de la turism balnear, longevitate și wellness la experiențe gastronomice, city break-uri și turism de natură-aventură.

În completare, FIHR susține necesitatea cooperării cu Ministerul Afacerilor Externe pentru actualizarea și simplificarea procedurilor și protocoalelor reciproce pentru obținerea vizelor de călătorie de către turiștii din anumite țări. Obiectivul este facilitarea accesului turiștilor din țări pentru care este necesară viza, cu respectarea cadrului european și, respectiv, Schengen aplicabile.

Coordonarea promovării și dezvoltării destinațiilor, cu participarea industriei

România are nevoie de un brand turistic promovat consecvent și coordonat de o structură profesionistă, cu finanțare susținută și obiective măsurabile, iar eficiența promovării depinde de colaborarea dintre autorități și operatorii turistici. FIHR susține operaționalizarea Organizației de Management al Destinației (OMD) la nivel național, pe baza unui model de guvernanță public–privat, cu finanțare multianuală predictibilă și participarea efectivă a industriei la decizii.

OMD național ar permite coordonarea unei strategii comune și promovarea consecventă a brandului turistic al României, cu obiective și acțiuni care să aibă continuitate între schimbările politico-administrative. Campaniile naționale ar putea fi corelate cu inițiativele destinațiilor locale și cu ofertele operatorilor, adaptate contextului geopolitic, climatic și economic regional. Evaluarea promovării ar trebui să urmărească rezultate relevante economic, precum sejururile generate, durata șederii și cheltuielile vizitatorilor. Pentru operatori, această colaborare poate conecta vizibilitatea și reputația destinației cu ofertele disponibile și cu parteneriatele comerciale necesare atragerii turiștilor.

Fiscalitate adaptată sezonalității și susținerea cererii interne

FIHR susține predictibilitatea fiscală, menținerea unei cote reduse de TVA pentru serviciile de cazare și alimentație și stabilitatea nivelului taxelor locale. Aceste condiții îi ajută pe operatorii locali să pregătească oferte competitive și să contracteze parteneriate stabile cu operatorii internaționali. Totodată, un cadru fiscal predictibil încurajează planificarea investițiilor pe termen lung în modernizarea facilităților existente și dezvoltarea unor noi capacități de cazare.

Pentru unitățile cu activitate sezonieră, FIHR consideră benefică adaptarea impozitării locale a proprietăților turistice la perioada de funcționare. În cazul acestora, veniturile concentrate în perioada de câteva luni a sezonului trebuie să acopere în prezent cheltuieli și în lunile în care activitatea turistică este scăzută sau chiar inexistentă în extrasezon.

FIHR susține și îmbunătățirea mecanismelor de control pentru combaterea evaziunii fiscale și aplicarea consecventă a unor reguli comparabile pentru operatorii care desfășoară activități similare, indiferent de forma de organizare sau de canalul de comercializare a serviciilor. Obiectivul este crearea unui mediu concurențial echitabil, în care respectarea obligațiilor fiscale să fie verificată indiferent de forma de organizare sau de canalul de comercializare a serviciilor.

Continuarea mecanismului voucherelor de vacanță după 2026 și a facilităților care încurajează acordarea lor de către angajatorii privați poate susține cererea internă și accesul la vacanțe, ca instrument complementar promovării și dezvoltării ofertei turistice.

Investiții pentru modernizarea ofertei și dezvoltarea activității în extrasezon

România deține resurse turistice cu potențial de valorificare pe tot parcursul anului. Turismul balnear poate deveni un avantaj competitiv, susținând simultan reducerea sezonalității, dezvoltarea stațiunilor și exportul de servicii.

Investițiile în modernizarea infrastructurii trebuie susținute prin predictibilitate fiscală și acces la finanțare. Schemele de finanțare adaptate specificului investițiilor turistice și stabilitatea taxelor, inclusiv cele locale, ar permite operatorilor să planifice proiecte pe termen lung, să modernizeze facilitățile existente și să dezvolte servicii competitive.

În domeniul balnear și de sănătate, Federația consideră necesară o colaborare între autoritățile din turism și sănătate pentru clarificarea procedurilor de acces la tratamente eligibile în România pentru pacienții asigurați în alte state. Dezvoltarea acestor servicii trebuie însoțită de promovare pe piețele externe și de parteneriate care să faciliteze comercializarea lor.

Organizarea flexibilă a muncii și păstrarea personalului

Turismul are nevoie de mecanisme flexibile, dar predictibile, care să permită adaptarea activității la variațiile sezoniere ale cererii. FIHR propune adaptarea Codului Muncii la nevoile de angajare a industriilor sezoniere, cu măsuri precum introducerea băncii timpului de lucru, digitalizarea pontajului și contribuții sociale pentru contractele cu timp parțial proporționale în funcție de venitul efectiv realizat. De asemenea, Federația consideră util și un mecanism simplificat de tip Kurzarbeit, care să sprijine menținerea locurilor de muncă în perioadele de reducere temporară a activității.

În condițiile creșterii costurilor cu personalul, aceste instrumente, aplicate cu respectarea drepturilor angajaților, pot ajuta operatorii din turism să păstreze personalul cu experiență și să reducă dificultățile și costurile de recrutare repetată, în fiecare sezon. O piață a muncii mai flexibilă poate însemna formalizarea mai bună a muncii, mai multă stabilitate pentru angajați și servicii turistice competitive și de o calitate mai bună.

Digitalizarea raportărilor turistice și reguli echitabile pentru toate formele de cazare

FIHR susține modernizarea legislației privind circulația turiștilor, inclusiv a HG nr. 237/2001 privind normele de acces, evidență și protecție a turiștilor, prin introducerea unui registru digital unic, cu o fișă electronică de cazare și transmiterea datelor către instituțiile competente (MEDAT, INS, MAI, MAE, ANAF, etc.) printr-un sistem interoperabil. Principiul urmărit este ca operatorii să raporteze digital, o singură dată, informațiile necesare, pentru colectare și analiză mai facilă a datelor statistice privind circulația turistică din România.

Simplificarea raportării trebuie însoțită de actualizarea legislației și a metodologiei statistice și de o evidență completă a activității de cazare, inclusiv a închirierilor pe termen scurt. Federația susține și introducerea unui număr unic de înregistrare (NUI) pentru unitățile de cazare oferite prin platforme online, ca parte a cadrului dispus prin Regulamentul UE 2024/1026, care să permită identificarea furnizorilor și aplicarea consecventă a obligațiilor de raportare a platformelor online de distribuție. Datele despre înnoptări, durata sejurului și proveniența turiștilor pot fundamenta alegerea piețelor de promovare și deciziile de investiții.

De la propuneri la decizii

Federația Industriei Hoteliere din România (FIHR) va transmite Ministerului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului pachetul integrat de priorități de politică publică pentru turism, însoțit de propuneri concrete de implementare și termene. Cele șase priorități formează un program coerent: digitalizarea oferă date pentru decizii fundamentate, fiscalitatea predictibilă și legislația adaptată a muncii creează condiții pentru investiții și locuri de muncă, promovarea generează cerere internațională, iar guvernanța profesionistă și dezvoltarea produselor turistice consolidează competitivitatea destinației.

„Avem o oportunitate să schimbăm modul în care România își valorifică turismul, de la măsuri și reacții punctuale la politici publice coerente, care stimulează creșterea economică. Succesul nu se va măsura prin numărul strategiilor aprobate, ci prin turiștii suplimentari atrași, investițiile realizate, locurile de muncă păstrate și veniturile generate pentru economia României. FIHR își asumă rolul de partener constructiv și activ al autorităților. Este momentul să trecem împreună de la potențial la rezultate”,

subliniază Simona Constantinescu, președinte FIHR.