Ar putea fi schimbat modul în care sunt taxate veniturile suplimentare ale angajaților din România

O propunere legislativă depusă la Senat ar putea schimba modul în care sunt taxate veniturile suplimentare ale angajaților din România. Persoanele care plătesc deja contribuția de sănătate (CASS) din salariu ar putea fi scutite de o a doua contribuție pentru veniturile obținute din chirii, dividende, investiții la bursă, dobânzi sau activități independente, în limita unei baze anuale cumulate de 120.000 de lei. Pentru sumele care depășesc acest plafon, contribuția ar urma să fie achitată în continuare, scrie TVR Info.

Inițiativa legislativă a fost înregistrată la Senat pe 10 noiembrie 2026 și aparține senatorului AUR Cătălin Silegeanu. Aceasta propune modificarea Codului fiscal, astfel încât persoanele care au venituri salariale pentru care CASS este reținută direct de angajator să nu mai fie obligate să achite contribuția de sănătate pentru alte venituri, în limita plafonului stabilit.

În prezent, un angajat care plătește lunar CASS din salariu trebuie să achite contribuția și pentru anumite venituri suplimentare, dacă acestea depășesc pragurile prevăzute de legislația fiscală. Situația este întâlnită în cazul persoanelor care încasează dividende, obțin câștiguri din investiții, închiriază locuințe sau desfășoară activități independente în paralel cu locul de muncă.

Proiectul urmărește să elimine această obligație suplimentară pentru o parte dintre venituri, pe care inițiatorul o consideră o formă de dublă contribuție la sistemul public de sănătate.

Ce venituri ar putea fi scutite de CASS?

Modificarea propusă vizează mai multe categorii de venituri extrasalariale, printre care:

• Venituri din activități independente, inclusiv PFA;
• Venituri din drepturi de proprietate intelectuală;
• Venituri din chirii și cedarea folosinței bunurilor;
• Dividende și dobânzi;
• Câștiguri și alte venituri din investiții;
• Venituri din activități agricole, silvicultură și piscicultură;
• Alte categorii de venituri prevăzute de Codul fiscal.

Condiția esențială este ca persoana să realizeze și venituri salariale sau asimilate salariilor pentru care contribuția de sănătate este reținută la sursă.

Cum funcționează plafonul de 120.000 de lei?

Potrivit proiectului, plafonul de 120.000 de lei se aplică bazei anuale cumulate de calcul a CASS pentru veniturile suplimentare eligibile și nu reprezintă neapărat suma brută încasată de contribuabil.

Toate bazele de calcul aferente veniturilor extrasalariale vizate ar urma să fie adunate, indiferent dacă provin dintr-o singură sursă sau din mai multe categorii. Nu va exista câte un plafon separat pentru chirii, dividende sau investiții.

De exemplu, dacă baza anuală cumulată a veniturilor suplimentare este de 80.000 de lei, salariatul nu ar mai datora CASS pentru aceste venituri.

În schimb, dacă baza cumulată ajunge la 150.000 de lei, contribuția de 10% s-ar aplica doar diferenței de 30.000 de lei. Astfel, CASS datorată ar fi de 3.000 de lei.

Pentru o bază anuală cumulată de 200.000 de lei, contribuția ar fi calculată numai pentru cei 80.000 de lei care depășesc plafonul, rezultând o sumă de 8.000 de lei.

Ce se întâmplă în prezent?

În actualul sistem fiscal, salariații care obțin și venituri din surse independente de salariu pot ajunge să plătească CASS atât pentru veniturile salariale, cât și pentru cele suplimentare.

În cazul veniturilor din chirii, dividende, dobânzi și alte investiții, contribuția se stabilește în funcție de praguri raportate la salariul minim brut pe economie. Pentru anul 2026, reperele sunt de 6, 12 și 24 de salarii minime brute, respectiv 24.300, 48.600 și 97.200 de lei, la un salariu minim de referință de 4.050 de lei.

În funcție de pragul atins, CASS poate ajunge la 9.720 de lei anual. Spre deosebire de mecanismul actual, inițiativa legislativă propune ca, pentru salariații eligibili, contribuția să fie datorată numai pentru partea din baza cumulată care depășește 120.000 de lei.

De ce este propusă modificarea Codului fiscal?

În expunerea de motive, inițiatorul susține că actualul sistem fiscal pune o presiune suplimentară asupra persoanelor care au deja un loc de muncă și contribuie la finanțarea sistemului public de sănătate.

Argumentul este că un angajat care plătește deja CASS din salariu nu ar trebui să suporte automat o nouă contribuție pentru veniturile obținute din activități suplimentare, cel puțin până la un anumit nivel.

Pragul de 120.000 de lei ar urmări să încurajeze munca suplimentară, investițiile personale și desfășurarea unor activități independente, fără a elimina complet contribuția pentru persoanele cu venituri extrasalariale ridicate.

Inițiatorul recunoaște că măsura ar putea reduce încasările statului din CASS pentru veniturile aflate sub plafon, dar susține că efectul ar putea fi compensat prin încurajarea declarării integrale a veniturilor.

Când ar putea intra în vigoare noile reguli?

Deocamdată, este vorba despre o propunere legislativă, nu despre o modificare deja adoptată a Codului fiscal. Proiectul trebuie să parcurgă procedura parlamentară, să primească avizele necesare și să fie votat de Parlament.

Conform textului inițiativei, legea ar urma să intre în vigoare la 1 ianuarie a anului fiscal următor celui în care este publicată în Monitorul Oficial.

Prin urmare, salariații care obțin venituri din chirii, dividende, investiții sau activități independente nu sunt încă scutiți de plata CASS în baza acestui proiect. Până la adoptarea și intrarea în vigoare a modificării, rămân aplicabile regulile fiscale actuale.