Ucraina eclipsează summit-ul UE dedicat AI; pe un ton ferm, premierul leton cere Europei ”mai mult tupeu”

Reuniunea informală a liderilor Uniunii Europene (UE) de la Dublin, care ar fi trebuit să fie consacrată în premieră inteligenței artificiale (AI), a ajuns să fie dominată de tematica războiului din Ucraina și de negocierile diplomatice privind încheierea conflictului. În centrul discuțiilor s-a aflat nu doar viitorul Ucrainei, ci chiar cel al Europei, precum și o întrebare incomodă pentru Bruxelles, legată de cine anume poate și ar trebui să vorbească în numele Europei la masa negocierilor, în așa fel încât UE să aibă pretinde, în mod întemeiat, o influență cât mai mare asupra deciziilor care îi afectează direct securitatea.

În acest context, premierul leton Andris Kulbergs a transmis un mesaj tranșant, scurt și răspicat despre atitudinea pe care ar trebui să o adopte europenii:

”Cred că noi, Europa, ar trebui să avem mai mult tupeu”,

a declarat acesta, într-o formulare colocvială în engleză, a cărei traducere literală ar suna, poate, prea vulgar în românește (”I think we as Europe have to grow some bigger balls”, în original).

Declarația vine într-un moment în care liderii europeni încearcă să-și găsească locul într-un proces diplomatic în care Statele Unite au preluat inițiativa, iar Rusia continuă să respingă implicarea Europei în discuțiile privind viitorul conflictului.

Dacă nu ești la masă, ești în meniu!

Presiunea asupra liderilor europeni a crescut după ce emisarii americani Steve Witkoff și Jared Kushner s-au întâlnit cu Vladimir Putin la Moscova, iar ulterior au discutat cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski la Dublin. După întâlnirile cu liderul de la Kiev, partea americană a transmis că reprezentanții europeni vor fi incluși în următoarea rundă de negocieri, însă Kremlinul nu a confirmat că ar accepta o asemenea formulă.

Europenii se tem că Washingtonul și Moscova ar putea ajunge la o înțelegere care să privească direct securitatea continentului, fără ca statele europene să aibă un cuvânt suficient de greu de spus.

Mai mult, există temerea că o eventuală înțelegere ar putea presupune concesii privind arhitectura de securitate europeană, inclusiv rolul NATO în regiune.

Liderii europeni nu au ajuns însă la un numitor comun cu privire la numele celui sau celei care ar trebui să reprezinte Europa.

Printre numele vehiculate se numără președintele Consiliului European, António Costa, șefa diplomației europene, Kaja Kallas, și președintele Finlandei, Alexander Stubb.

Unele state susțin desemnarea unui singur reprezentant, în timp ce altele consideră că o asemenea formulă ar trebui să includă și țări europene din afara Uniunii, precum Marea Britanie și Norvegia.

Premierul italian Giorgia Meloni a cerut o poziție europeană mai bine coordonată, avertizând că multiplicarea canalelor de dialog riscă să afecteze credibilitatea Uniunii.

La rândul său, Kaja Kallas a insistat că europenii trebuie să-și reprezinte propriile interese, așa cum americanii le reprezintă pe ale lor.

Sprijinul pentru Ucraina, noi surse de tensiune

O altă temă sensibilă este împărțirea responsabilității financiare pentru sprijinirea Ucrainei.

Cancelarul german Friedrich Merz a propus ca susținerea viitorului buget multianual al Uniunii, pentru perioada 2028-2034, să fie condiționată de participarea tuturor statelor membre la finanțarea ajutorului pentru Kiev.

Propunerea a fost susținută de premierul leton, Andris Kulbergs, care a numit-o ”strategia perfectă”, subliniind că statele baltice alocă deja anual 0,25% din bugetele lor pentru sprijinirea Ucrainei și că toate țările europene ar trebui să contribuie, în condițiile în care securitatea întregii Europe este strâns legată de ceea ce se întâmplă pe teritoriul ucrainean.

Poziția sa contrastează cu cea a unor state precum Ungaria și Slovacia, care au criticat condiționarea bugetului european de participarea la finanțarea ajutorului pentru Ucraina. De pildă, premierul slovac, Robert Fico, a calificat propunerea cancelarului german drept un șantaj.

Pentru statele de pe flancul estic al NATO, miza este cu atât mai mare. Letonia, aflată la granița cu Rusia, consideră că evoluțiile de pe frontul ucrainean au consecințe directe asupra securității sale. Kulbergs a atras atenția și asupra intensificării amenințărilor hibride, de la atacuri cibernetice și acte de sabotaj până la incidente care implică drone.

Inteligența artificială, ajunsă în planul secund al priorităților

Reuniunea de vineri de la Dublin reprezintă, teoretic, prima discuție strategică dedicată inteligenței artificiale la nivelul liderilor europeni. Președintele Consiliului European, António Costa, a dorit ca șefii de stat și de guvern să discute despre capacitatea Europei de a concura pe acest teren cu Statele Unite și China, despre investițiile necesare în infrastructură și despre suveranitatea tehnologică a continentului.

Liderilor li s-au împărtășit, în cadrul discuțiilor, opiniile lui Arthur Mensch, directorul executiv al companiei franceze Mistral AI, și ale cercetătorului Geoffrey Hinton, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în 2024, cunoscut pentru avertismentele sale privind riscurile dezvoltării inteligenței artificiale.

”Doar 20% dintre serviciile digitale europene rulează pe o infrastructură europeană, iar cele 260 de miliarde de euro pe an plătite în prezent către furnizori străini ar putea fi reinvestite aici, în infrastructură pe care o controlăm, și pentru a finanța cercetarea și dezvoltarea europeană”,

a spus, printre altele, Arthur Mensch.

În aceeași intervenție, Mensch s-a arătat de acord cu ceea ce au susținut anterior mai mulți lideri, și anume că Europa dispune deja de bazele necesare; ceea ce lipsește încă este ”viteza, finanțarea și o coordonare solidă între statele membre”, a mai spus el.

Europa încearcă să reducă decalajul față de rivalii americani și chinezi, într-un domeniu în care investițiile masive, infrastructura de calcul și accesul la semiconductori sunt esențiale. Planurile europene de dezvoltare a unor mari centre de calcul pentru inteligența artificială întâmpină însă dificultăți, iar obiectivele ambițioase din industria semiconductorilor sunt tot mai greu de atins.