Savian Boroancă: Economia într-o lecție
Autor: Savian Boroancă, pentru marginaliaetc.ro
Prima regulă a economiei spune că resursele sunt rare. Prima regulă a politicii spune să nu ții cont de prima regulă a economiei. Henry Hazlitt a scris Economia într-o lecție pentru a descrie această dinamică, mereu prezentă în societate, de balansare între cele două perspective.
Henry Hazlitt, unul dintre cei mai luminați intelectuali din spațiul public al secolului XX, a fost jurnalist, critic literar, filozof și, nu în ultimul rând, economist autodidact. Prin textele sale, Hazlitt a încercat să arate perspectiva economică sănătoasă în oglindă cu acțiunile politicienilor care urmăresc să obțină voturi.
A scris pentru cele mai importante publicații ale vremii: The Nation, The Wall Street Journal, The New York Times, The American Mercury, Century, The Freeman, National Review, Newsweek și multe altele. Articolele sale aveau verb și ridicau întrebări, fiind mereu menite să provoace, dar și să educe.
Hazlitt intuia corect că arta științei economice constă în a lua decizii astăzi, având în minte consecințele pe termen lung și efectele lor asupra întregii societăți. De cealaltă parte, politicienii vor acționa, cel mai adesea, prin măsuri economice pe termen scurt și vor viza doar grupuri restrânse de oameni, fiind mereu în căutare de voturi.
Întotdeauna vor exista tensiuni între cele două perspective, dar, pentru a le putea discerne, lecția pe care Hazlitt ne-o propune se va dovedi foarte utilă.
Lecția
„Economia este bântuită de nenumărare erori, ca orice alt domeniu de studiu, dar aceste erori sunt amplificate de interesul greșit înțeles. Cu toate că fiecare grup din societate are interese comune cu celelalte grupuri, vor exista, aproape mereu, și interese contrare.
În măsura în care anumite politici economice vor fi, de-a lungul timpului, benefice pentru toți, altele vor avantaja doar anumite grupuri, în detrimentul celorlalte. Prin urmare, grupul avantajat va milita pentru ceea ce își dorește, folosind cele mai sofisticate și nobile argumente de care dispune. Va angaja cele mai strălucite minți pentru a-și prezenta cazul în fața opiniei publice. Iar, în cele din urmă, fie va reuși să convingă lumea de justețea cauzei sale, fie va zăpăci atât de tare situația, încât va deveni aproape imposibil să fie judecată limpede.
Pe lângă asta, numărul erorilor din economie este amplificat de comoditatea omului de a se uita doar la rezultatele imediate ale unei măsuri și, mai mult, doar la impactul lor asupra unui grup izolat. Inevitabil, însă, în viitor, efectele se vor răsfrânge asupra tuturor generând consecințe neintenționate – cele mai multe dintre ele negative. Economistul slab pregătit sau rău intenționat va propune întotdeauna o rezolvare rapidă a problemei momentului, fără să privească dincolo de clipa aceea. Va urmări doar consecințele directe ale unei decizii și va sublinia efectele pozitive de care se va bucura un anumit grup.
Distincția pare evidentă.
Fiecare dintre noi știe, pe pielea lui, acele mici plăceri – aparent inofensive – care duc la rezultate dezastruoase. În lumea economică vorbim despre acele cheltuieli care știi că te vor îndatora sau te vor sărăci. Cu toate astea, când dezbatem despre politicile economice, aceste legi elementare sunt ignorate.
Economiștii în vogă ne învață să cheltuim îndatorându-ne și să nu economisim, iar când sunt întrebați care sunt urmările acestei atitudini, răspund simplu și sec: «Pe termen lung suntem toți morți.» Astfel de sintagme sunt transmise mai departe și ajung să fie considerate sfaturi înțelepte.
Partea rea e că astăzi suferim deja efectele acestor politici ce au fost puse în practică ieri. Azi e acel «mâine» despre care ni s-a spus în trecut să nu ne îngrijorăm. Efectele apar, uneori, abia după luni de zile, alteori după ani sau chiar decenii, dar, fără îndoială, dacă au existat de la început în legea, măsura sau politica intrată în vigoare, mai devreme sau mai târziu, vor ieși la suprafață, așa cum iese floarea din sămânță.
Având în minte acest aspect, întreaga știință economică poate fi redusă la o singură lecție, iar lecția poate fi redusă la o singură propoziție:
Arta științei economice constă în a lua decizii astăzi, având în minte consecințele pe termen lung și efectele lor asupra întregii societăți.
Nouă din zece politici economice ignoră lecția. Vedem această atitudine în mii de discursuri politice ca fiind elementul central al «noii» gândiri economice. Prin urmare, politicile privesc doar efectele imediate sau doar un anumit grup din societate, în unele cazuri chiar simultan. Desigur, nu este exclusă nici eroarea inversă, dar se întâmplă mult prea rar ca un decident să ignore complet problemele prezentului și pe cei afectați acum de o anumită situație.”
Având lecția lui Hazlitt în minte, putem observa cum demagogii și falșii-economiști vor spune doar jumătăți de adevăr.
„Când vor aduce în discuție astfel de probleme, vor înșira argumente lungi și greu de urmărit. Vor încerca să-și plictisească și să-și inducă ascultătorii în eroare, cu scopul de a obține ceea ce-și doresc, fără a fi judecați atent.
Am expus natura lecției și erorile care decurg din ignorarea ei. Însă, pentru a fi cu adevărat înțeleasă, lecția trebuie prezentată și consolidată prin exemple din economia reală. De la cele mai elementare probleme de economie, la cele mai complexe și dificile. Prin studiul lor vom putea face diferența între cele mai directe erori și cele mai sofisticate și ascunse.”
„Lecția” este tradusă din Economia într-o lecție de Henry Hazlitt.
***
Savian Boroancă este antreprenor (vezi Arcady Studio), pasionat de praxeologie, politică, diplomație, cinema și sport. A fost consilier în Administrația Prezidențială a României între anii 2014-2018. Este absolvent al Mises University, Auburn, Alabama, Statele Unite ale Americii, al Facultății de Relații Economice Internaționale și al programului de masterat: Economie Internațională și Afaceri Europene, din cadrul Academiei de Studii Economice din București.







