Ungaria și Polonia câștigă un proces împotriva UE într-un proces pe tema fiscalității
Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a dat dreptate Ungariei și Poloniei într-un diferend cu Comisia Europeană, pe tema introducerii unor impozite aplicate marilor companii. Bruxelles-ul susținea că impozitele respective pe cifra de afaceri sunt ilegale și ar fi oferit un avantaj nedrept întreprinderilor mici față de rivalii lor străini, mai mari, scrie Reuters.
Polonia și Ungaria au contestat concluziile anterioare ale Comisiei și au câștigat, în 2019, la Tribunalul Uniunii Europene, a doua cea mai înaltă instanță a UE, determinând Comisia Europeană să facă apel la Curtea de Justiție a Uniunii Europene.
CJUE a respins recursurile luni.
”Impozitul polonez din sectorul comerțului cu amănuntul și impozitul maghiar pe reclame nu încalcă legislația UE privind ajutorul de stat”, au hotărât judecătorii CJUE.
”Având în vedere starea actuală de armonizare a legislației fiscale a UE, statele membre sunt libere să stabilească sistemul de impozitare pe care îl consideră cel mai adecvat, astfel încât aplicarea impozitării progresive este la latitudinea fiecărui stat membru”, mai scriu judecătorii europeni în minuta ședinței.
Politica fiscală poloneză a fost una dintre principalele promisiuni ale partidului Lege și Justiție (PiS) încă de la venirea la putere, în 2015, ca parte dintr-o serie de măsuri destinate finanțării angajamentelor de cheltuieli sociale, pe care în cele din urmă a reușit să le finanțeze și fără impozitul asupra marilor retaileri.
Conform schemei poloneze, comercianții cu amănuntul cu venituri lunare de peste 170 de milioane de zloți (circa 37 de milioane de euro) urmau să fie impozitați mai mult decât concurenții lor mai mici. Actul normativ polonez a fost considerat ajutor de stat ilegal de către autoritățile de concurență din UE, însă acum Polonia are mână liberă să impună această taxare progresivă, după decizia CJUE.
Lanțul Biedronka, deținut de retailerul portughez Jerónimo Martins este lider de piață în Polonia, concurând cu nemții de la Lidl, britanicii de la Tesco și cu lanțurile franceze Carrefour și Auchan.
În ce privește legea maghiară care a făcut obiectul procesului, aceasta impunea un impozit progresiv pe cifra de afaceri legată de publicarea și difuzarea reclamelor, incluzând și posibilitatea de a deduce pierderile reportate.
Premierul maghiar Viktor Orbán a perceput inițial această taxă publicitară în 2016, impunând o rată de până la 50% din vânzări pe cele mai mari rețele. RTL Klub, cel mai vizionat canal TV comercial din țară, a numit taxa ”o încercare brutală de a ruina una dintre ultimele instituții de presă independente”. În urma criticilor UE, Ungaria a plafonat și a redus treptat rata acestei taxe, înainte de a se angaja, anul trecut, să o suspende complet până în 2022.









