România, din ce în ce mai dependentă de importurile de gaze. Care este motivul?

Dependența de importuri de gaze naturale a României a crescut semnificativ în ultimii ani, procentul importurilor în consumul total crescând de la 2% în 2015 la 24% în 2019, evoluția sa actuală indicând o tendință ascendentă viitoare, arată un raport al Federației Patronale Petrol și Gaze, potrivit DC Business.

Analiza „Contribuția industriei de petrol și gaze în economia românească” a fost realizată în decursul anului 2020 și finalizată recent.

Scăderea producției interne de gaze și creșterea cererii au condus la o creștere a raportului de dependență a gazelor (creşterea importurilor) de la aproape 2% în 2015 la peste 12% în 2018. Ulterior, în urma modificării disproporționate a impozitării sectorului gazelor, creșterea poverii fiscale impusă de OUG 114/2018 a acționat ca un factor de descurajare pentru producția internă de gaze naturale. Acest lucru a dus la creșterea importurilor, creșterea raportului de dependență a gazelor la aproape 24% în 2019.

Gazele naturale par să aibă un potențial mare de dezvoltare viitoare în România, cel puțin pentru următoarea decadă. Planurile de investiții ale autorităților prevăd o extindere a infrastructurii de distribuție și transport a gazelor în următorii 6 ani. Acesta vizează creșterea ponderii gospodăriilor care sunt conectate la gaze naturale (astăzi aproximativ 35% din totalul gospodăriilor sunt conectate la reţeaua de gaze naturale) Cererea suplimentară ar putea veni din investițiile planificate în centralele electrice pe gaz. Toate aceste proiecte ar trebui să facă obiectul unor evaluări economice.

Creșterea preconizată a cererii de gaze naturale, împreună cu îmbunătățirea conectivității conductelor de gaze între țări ar crea un cadru imediat pentru creșterea oportunităților de producție internă de gaze. Ca atare, unul dintre obiectivele politicii energetice ar trebui să fie depășirea obstacolelor legislative, care ar putea face investițiile în gaze naturale din Marea Neagră viabile din punct de vedere economic, promovând astfel dezvoltarea energiei și sporind şi securitatea energetică.

Din 2008, consumul de gaze naturale a scăzut cu o rată anuală de aproape 1%, reflectând o combinație de factori, de la creșterea eficienței energetice la structura în schimbare a economiei și incertitudinea legislativă.

Între 2017-2019 companiile de petrol și gaze chestionate au generat 1,8% din PIB, aproximativ jumătate din contribuția întregului sector energetic. În comparație cu alte sectoare economice, impactul companiilor de petrol și gaze chestionate se ridică la 72% din contribuția sectorului de intermediere financiară și asigurări în PIB sau 40% din contribuția sectorului agricol în PIB sau 32% din contribuția sectorului IT&C în PIB.

Impactul total al companiilor de petrol și gaze chestionate în economie (incluzând efectele directe, indirecte și induse) este semnificativ, reprezentând între 5,3% și 5,9% din PIB în perioada 2017-2019.

Totalul impozitelor și dividendelor plătite statului de companiile de petrol și gaze chestionate au fost în medie de 16 miliarde lei pe an, echivalentul a 6% din veniturile actuale bugetare. Numai dividendele au fost în medie de 2 miliarde lei. pe an, reprezentând 1,3% din veniturile fiscale bugetare.

Companiile de petrol și gaze incluse în acest sondaj au plătit 10 miliarde lei în TVA și accize pe combustibil în 2019. Acesta este echivalentul a 10,3% din veniturile bugetare încasate din TVA și accize. Capacitatea companiilor de petrol și gaze de a colecta atât TVA, cât și accizele și apoi de a le transfera la bugetul de stat este un punct forte, având în vedere că deficitul de colectare al TVA în România este în prezent de aproximativ 34%, cel mai mare din UE.

Investițiile efectuate de companiile de petrol și gaze chestionate sunt substanțiale, deoarece industria este intensivă în capital. În 2019, aceste companii au investit peste 6,7 miliarde lei, aproape dublu față de valoarea înregistrată în 2017. Aceste investiții au reprezentat echivalentul a 16% din investițiile din sectorul public în 2019.

Productivitatea muncii în petrol și gaze este, în medie, de peste patru ori mai mare decât productivitatea medie a muncii în economie. Acest lucru explică într-o oarecare măsură, impactul indirect și indus relativ mare pe care industria de petrol și gaze îl are asupra economiei.

În perioada 2017-2019, în companiile chestionate din sectorul de petrol și gaze lucrau peste 24.800 de angajați. Adică 0,5% din totalul ocupării din economie, sau mai mult de 25% din ocuparea cumulată în sectorul energetic.