Tranziția spre ”verde” | Noile ținte climatice ale UE cântă prohodul segmentului ”plug-in hybrid”

A trecut destul de puțină vreme de când mașinile ”plug-in hybrid” deveneau cea mai inovativă tehnologie din sfera mobilității ecologice, fiind preferată de șoferii conștienți de importanța păstrării sănătății mediului înconjurător. Timpul gloriei lor pare să fi trecut deja, după doar câțiva ani, potrivit majorității experților, urmând să fie eliminate treptat din ofertele producătorilor auto, constrânși tot mai mult de noile norme europene din ce în ce mai dure cu privire la poluare, relatează Reuters.

Vehiculele hibride plug-in (PHEV) sunt propulsate atât cu ajutorul unei baterii electrice, cât și grație unui motor cu combustie internă, fiind, încă de la început, descrise ca o ”tehnologie de tranziție”, însă cele mai recente evoluții din piață ar putea sugera că segmentul va avea o durată de viață mai scurtă decât cea pe care o prevăzuseră unii producători auto de top.

Proiectele de reglementări privind finanțarea ecologică ar urma să le interzică producătorilor să eticheteze PHEV-urile drept ”investiții sustenabile” dincolo de anul 2025, ceea ce ar putea descuraja investitorii. Între timp, noile reguli UE privind emisiile de poluanți, cum ar fi oxizii de azot, aflate acum în curs de elaborare, ar putea crește costul producerii acestor mașini.

Scopul reformelor UE este acela de a accelera tranziția către vehiculele complet electrice și de a atinge obiectivele climatice setate de blocul comunitar. Reforma propusă ar marca o schimbare de abordare față de politicile UE din momentul de față în privința standardelor de emisii de CO2, care au tratat mașinile-hibrid cu aceleași exigențe precum mașinile complet electrice, iar astfel au stimulat investiții de zeci de miliarde de euro în tehnologia hibridă din partea producătorilor auto.

Unii constructori aveau în vedere vânzarea hibrizilor până cel puțin la sfârșitul acestui deceniu, ca o măsură tranzițională spre vehiculele complet electrificate (Battery Electric Vehicles – BEV), dar sunt nevoiți să își modifice planurile pe parcurs.

O analiză a planurilor de producție ale producătorilor auto europeni până în 2028, realizată de compania de consultanță și cercetare în domeniu AutoForecast Solutions (AFS), pentru Reuters, arată doar 28 de modele PHEV, față de 86 de modele BEV. Aceasta reprezintă o schimbare majoră pentru o industrie în care modelele PHEV de pe piață au depășit numărul modelelor BEV în fiecare an începând cu 2015, adesea cu marje semnificative.

Acum, unii producători de automobile se tem că UE ar putea scurta prematur această tranziție spre ”verde”. Ei avertizează că viitoarele norme ar putea pune piedici mari vânzării de PHEV-uri pe piețele europene în doar câțiva ani, în ciuda îngrijorărilor consumatorilor cu privire la fiabilitatea gamelor de mașini complet electrice și, mai ales, la lipsa infrastructurii de încărcare.

”Este o nebunie să își propui acest lucru până în 2025, pentru că dai o lovitură fatală cererii (de PHEV-uri) chiar începând de astăzi”, a spus Adrian Hallmark, CEO al producătorului auto britanic de mașini de lux Bentley, aparținând de grupul german Volkswagen, cu referire la propunerile de a nu clasifica PHEV-urile ca investiții sustenabile. Bentley a anunțat că intenționează să vândă PHEV-uri până în 2030, înainte ca oferta sa să devină complet electrificată.

”Pentru majoritatea oamenilor, o mașină complet electrică nu este încă o soluție practică”, a mai spus el pentru Reuters.

Dinspre Comisia Europeană nu au fost făcute comentarii cu privire la regulile privind finanțarea ecologică, însă un purtător de cuvânt al instituției a declarat că politicile UE sunt ”neutre din punct de vedere tehnologic”, adăugând că PHEV-urile sunt ”o tehnologie de tranziție către mobilitatea cu emisii zero”. Pentru a atinge obiectivul global de neutralitate climatică până în 2050, aproape toate mașinile de pe șosele ar trebui să fie mașini cu emisii zero până la acel moment, a adăugat reprezentantul Comisiei.

Verde aprins

Noul pachet de reguli, care este încă în curs de elaborare, va apărea pe fundalul unei schimbări de poziție a unor grupuri ecologiste de lobby care fac presiuni pentru a se renunța la acreditarea ”verde” pentru PHEV-uri și în favoarea eliminării subvențiilor pentru acestea.

Un studiu realizat de Consiliul Internațional pentru Transporturi Curate în septembrie anul trecut, a arătat că emisiile de CO2 și consumul de combustibil ale PHEV-urilor sunt de până la patru ori mai mari decât nivelul pentru care sunt aprobate, în condițiile în care utilizatorii nu le încarcă suficient de des.

Julia Poliscanova, senior director al divizie pentru vehicule și e-mobilitate în cadrul ONG-ului Transport & Environment, a declarat că o cercetare pe care a realizat-o chiar ea a demonstrat că, atunci când funcționează prin propulsarea aferentă motorului cu combustie internă, emisiile de CO2 ale mașinilor hibrid sunt chiar mai mari decât cele ale mașinilor convenționale, întrucât masa lor totală este mai mare decât a mașinilor convenționale și, prin urmare, folosesc mai mult combustibil.

”Din perspectiva mediului și a climei, tehnologia plug-in hybrid, așa cum arată ea astăzi, este mai proastă decât cea pe care o înlocuiește”, a spus Poliscanova.

Noua abordare a ONG-ului reprezintă o schimbare de 180 de grade a poziției sale față de 2018, când PHEV-urile erau prezentate ca o tehnologie de tranziție foarte eficientă.

Dileme suplimentare pentru constructori

Producătorii de automobile susțin că hibrizii, utilizați corect, cu propulsia electrică drept sursă primară de energie, iar motorul cu combustie folosit drept sursă de rezervă, emit mult mai puțin CO2 decât mașinile convenționale. Ei adaugă că PHEV-urile reprezintă o alegere tranzitorie foarte apreciată de către consumatorii care își doresc să circule în manieră mai atentă cu mediul.

Vânzările de PHEV-uri în UE s-au triplat în 2020, până la 507.000 de vehicule, numărul lor fiind însă mai mic decât cel al mașinilor complet electrice vândute pe continent – aproape 539.000 de vehicule.

Evaluarea investițiilor planificate de producătorii de autovehicule în segmentul PHEV este dificilă, în condițiile în care cei mai mult anunță pe toate canalele disponibile planuri masive de ”electrificare”. Compania de consultanță AlixPartners estimează că producătorii de automobile și furnizorii lor vor investi cel puțin 200 de miliarde de dolari în electrificare în perioada cuprinsă între 2020 și 2024.

Inginerii germani de la FEV Group, companie specializată în proiectarea și dezvoltarea sistemelor avansate de propulsie a autovehiculelor, estimează că montarea unei baterii, a unui motor cu combustie și a suite de componente electronice necesare la o mașină cu motor cu combustie pentru a face din ea un PHEV ar putea să coste până la 4.000 de euro pentru fiecare vehicul transformat astfel.

Producătorii auto europeni sunt încă nehotărâți dacă să continue să militeze pentru a demonstra eficiența ecologică a PHEV-urilor sau să își cheltuie capitalul financiar și politic presând pentru accelerarea tranziției către vehiculele complet electrice, insistând pentru o infrastructură de încărcare rapidă mai bună pe întregul continent.

Stephan Neugebauer, președintele asociației ”Inițiativa Europeană pentru Vehicule Verzi”, a declarat pentru Reuters că progresele tehnologice din anii care urmează vor transforma și viitoarele PHEV-uri, a căror propulsie se va baza tot mai puțin pe motoarele cu combustie internă, ceea ce le va face viabile din perspectiva tranziției verzi cel puțin încă în următorul deceniu, dacă nu chiar și dincolo de acest orizont.

”Credeți că toți clienții vor cumpăra vehicule electrice cu baterie peste 9-10 ani? Noi nu credem asta”, a spus Neugebauer, care ocupă și funcția de director pentru cooperare globală în domeniul cercetării în cadrul producătorului bavarez BMW. “De ce? E simplu: pentru că uneori trebuie să faci un drum mai lung, pleci în vacanță, trebuie să tractezi o remorcă. Iar pentru asta, vei avea nevoie de o infrastructură de încărcare publică. Aici vom avea în continuare o problemă majoră”, a mai spus el.

BMW și Renault, care nu au stabilit încă o dată fermă pentru electrificarea gamei lor de mașini, se numără printre companiile care se poziționează fără dubii în tabăra care militează pentru mașinile-hibrid.

De altfel, șeful BMW, Oliver Zipse, a declarat luna trecută că PHEV-urile sunt deja ”un produs de larg consum” și că va exista o piață pentru aceste mașini chiar și fără subvențiile oferite acum de state. De asemenea, CEO-ul Renault, Luca de Meo, a declarat în februarie că PHEV-urile ”vor fi parte a peisajului în următorii 10 ani, fără discuție” și că sunt mai profitabile decât mașinile convenționale.

În aceeași idee, Håkan Samuelsson, CEO-ul suedezilor de la Volvo, a declarat pentru Reuters că ”este puțin dezamăgitor faptul că ei (factorii de decizie politici de la Bruxelles, n.n.) nu văd valoarea unui hibrid plug-in”. El a adăugat că Volvo, care își propune să treacă la o gamă complet electrică până în 2030, insistă cel mai mult pentru a-i convinge pe oficialii UE să oblige statele membre să investească mult mai puternic în infrastructura de încărcare.

”Dacă noi, producătorii auto, investim în mașini electrice și facem acest lucru foarte rapid, îndrăznesc să cred că vom fi mai credibili atunci când cerem, la rândul nostru, investiții în rețeaua de încărcare”, a mai spus Samuelsson.

Noile propuneri sunt ”la limita realizabilului”

Comisia Europeană urmează să propună peste zece noi acte normative care să impună reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și CO2 în toate sectoarele de activitate economică, în acest an.

Proiectele actuale privind taxonomia finanțării sustenabile în cadrul Uniunii Europene, o listă de activități economice care, începând cu anul viitor, vor stabili ce anume poate fi prezentat și catalogat drept investiție sustenabilă, nu cuprind fabricarea de PHEV-uri începând cu 2026.

Armata de investitori care caută așa-numitele proiecte cu ”acreditare” sau ”etichetă” verde nu vor fi deloc încântați să mai investească în acest segment. Mai mult, dacă guvernele statelor membre își vor asuma alinierea cheltuielilor publice cu noua taxonomie a finanțărilor sustenabile, excluderea segmentului PHEV-urilor ar putea să restricționeze și finanțarea publică, inclusiv prin schemele de subvenționare a achizițiilor.

În timp ce în cele mai multe țări europene PHEV-urile rămân subvenționate, Olanda a redus deducerile fiscale pentru acestea încă din 2016. Ca urmare, până în 2020, în Olanda au fost vândute de opt ori mai multe BEV-uri decât PHEV-uri, față de un raport opus în anteriorii patru ani, când au fost vândute de patru ori mai multe PHEV-uri decât BEV-uri. Este un exemplu-școală care arată modul în care politicile guvernamentale pot să influențeze în mod fundamental comportamentul și preferințele consumatorilor.

Un consorțiu de cercetători europeni, care funcționează sub egida UE și este cunoscut sub numele de Consorțiul pentru vehicule cu emisii ultra reduse (Consortium for Ultra Low Vehicle Emissions – CLOVE), a recomandat luna aceasta ca așa-numitele norme Euro 7 să restrângă limitele de emisii ale autovehiculelor pentru cei mai mulți poluanți, inclusiv pentru oxizii de azot și pentru monoxidul de carbon, începând din 2025. Recomandările sale nu sunt obligatorii, dar au ca scop informarea Comisiei Europene în procesul de elaborare a noilor norme, care urmează să fie prezentate în acest an.

ONG-ul Transport & Environment, care face parte din grupul de experți al Comisiei care lucrează la noile standarde, a anunțat că propunerile CE îi vor obliga pe producătorii de automobile să echipeze PHEV-urile cu tehnologie mai scumpă, pentru a reduce emisiile de noxe în modul de propulsie asigurat de motoarele cu combustie internă.

Hildegard Müller, președinta asociației germane a industriei auto (Verband der Automobilindustrie – VDA), a declarat că propunerile sunt ”la limita realizabilului din punct de vedere tehnologic”.

“Va trebui, totuși, să fim foarte atenți ca motorul cu combustie internă să nu fie imposibil de realizat în condițiile impuse de Euro 7”, a spus ea.