Datoria mondială scade, pentru prima dată în ultimii doi ani şi jumătate

Nivelul datoriei mondiale a scăzut în primul trimestru, pentru prima dată în ultimii doi ani şi jumătate, graţie în principal scăderii nivelului datoriei pe pieţele dezvoltate, însă gradul de îndatorare în rândul economiilor în curs de dezvoltare a atins un nou record, a anunţat Institutul Internaţional pentru Finanţe (IIF), potrivit Reuters.

Potrivit IIF, datoria globală totală a scăzut cu 1.700 miliarde de dolari până la 289.000 miliarde de dolari, jumătate din această scădere datorându-se companiilor din sectorul financiar în timp ce gradul de îndatorare al guvernelor a continuat să crească.

În contrast, nivelul datoriei pe pieţele emergente a crescut cu 600 miliarde de dolari, până la un nou record de peste 86.000 miliarde de dolari, chiar dacă ritmul de creştere a fost mai lent decât în precedentele trei trimestre. Acest lucru se datorează unei creşteri mai lente a datoriei guvernamentale a statelor emergente graţie în mare parte unor constrângeri fiscale.

“Pieţele emergente au pur şi simplu o capacitate fiscală mai redusă. În condiţiile în care datoria guvernelor emergente este în mare parte stabilă, sectoarele companiilor non-financiare şi financiare au fost principalii factori ai acumulării datoriilor”, a declarat directorul de sustenabilitate de la IIF, Emre Tiftik.

Chiar dacă nivelul datoriei mondiale a scăzut, raportul datorie-PIB a continuat să crească pe măsură ce, în multe părţi ale lumii, economiile se străduiesc să îşi revină după pandemie.

La nivel global, raportul datorie-PIB a crescut cu un punct procentual în primul trimestru al acestui an, până la 360%, iar acest raport este aşteptat să scadă uşor în acest an pe fondul aşteptatei reveniri a economiei. Potrivit IIF, la nivel global, raportul datorie-PIB a crescut anul trecut cu peste 36 de puncte procentuale.

În rândul statelor emergente, raportul datorie-PIB a crescut până la 60% de la 52% înaintea pandemiei. Chiar dacă vulnerabilităţile pe termen scurt s-au redus, guvernele simt în continuare presiunile de pe urma prelungirii restricţiilor şi progresului lent al campaniilor de vaccinare în multe economii.

“Deşi condiţiile globale de finanţare rămân favorabile, cheltuielile care au legătură cu pandemia au crescut iar veniturile pierdute au făcut din serviciul datoriei o povară mai mare pentru multe economii emergente, inclusiv Filipine, Africa de Sud, India, Indonezia şi Turcia”, a spus Emre Tiftik.

În plus, statele emergente sunt supuse unor presiuni crescute pentru a-şi accelera tranziţia la o economie cu emisii reduse de CO2 iar un eventul eşec ar putea majora costurile cu împrumuturile guvernamentale.