#LecțiadeEconomie: Ce este IPO? Cum se calculează, care sunt aspectele care influențează IPO?

În calitate de cititori ai presei economice și implicit ai portalului nostru afaceri.news, probabil v-ați lovit de multe ori de abrevierea IPO. Care de multe ori nici nu a mai fost explicată de către redactor, deoarece în limbajul piețelor financiare, abrevierea este foarte cunoscută. Însă așa cum v-am obișnuit, încercăm să aducem clarificări termenilor economici pentru a fi bine înțeleși și corect utilizați. Așadar, ce este IPO?

Sub umbrela #LecțiadeEconomie, vom aduce în atenția publicului nostru concepte, doctrine, termeni, principii economice sau chiar evenimente celebre care și-au pus amprenta asupra economiei de-a lungul timpului. Sau cel puțin de la Adam Smith încoace. Așteptăm sugestiile Dvs., ale cititorilor fideli afaceri.news, pentru viitoarele teme pe care le doriți abordate în #LecțiadeEconomie. Ne găsiți pe site la adresa de mai sus, pe Facebook și Twitter.

IPO (initial public offering / oferta publică inițială) este prima vânzare de acțiuni a unei companii private ce dorește să devină publică. De aceea, o IPO este adesea considerată sinonim cu “listarea pe bursă”, deoarece dupa închiderea ofertei, acțiunile companiei vor putea să fie tranzacționate liber pe bursa unde aceasta s-a desfășurat. Oferta este “inițială” pentru că este prima oferta de acțiuni pe care compania o face. Există însă și oferte publice secundare (SPO), prin care o societate deja listată pe bursă scoate la vânzare noi pachete de acțiuni.

Procesul prin care se stabilește prețul inițial al acțiunilor include atât o componentă cantitativă cât și una calitativă.

Aspectele cantitative țin cont de principiul cererii și ofertei. O cerere mare pentru o companie va face ca prețul inițial al acțiunilor incluse în IPO să fie mai mare. De exemplu, două companii identice pot avea valori ale acțiunilor diferite doar din cauza momentului ales pentru lansarea IPO (ofertei publice inițiale).

Dacă IPO este lansată într-un moment în care cererea este mare, acțiunile vor avea un preț ridicat. Dacă este lansat într-un moment în care investitorii nu doresc să investească prea mult, prețul va fi mai mic.

Cum se calculează IPO?

Oferta publică inițială poate fi calculată și în funcție de valoarea acțiunilor unor companii similare, tranzacționate la bursă. Evaluarea prețului acțiunilor incluse în IPO este influențată foarte mult și de potențialul de creștere al companiei respective și de planurile de extindere / eficientizare.

Elementele calitative sunt de asemenea foarte importante. Un astfel de element ce poate fi luat în considerare poate fi reprezentat de o descoperire nouă, de un produs inovator ce urmează a fi lansat, deținerea unui patent pentru ceva foarte important ce urmează a fi dezvoltat etc.

Ținta unui IPO este de a vinde un anumit număr de acțiuni la cel mai mare preț posibil. Acestea sunt lansate în general în perioadele în care cererea pentru acțiuni este mare.

Totuși, se poate întâmpla ca cererea prea mare sau evaluarea greșită a cererii să conducă la supraevaluarea ofertei inițiale. Acest lucru este benefic pentru companie, însă dăunător pentru investitori.

Astfel, investitorii ar trebui să fie atenți și la veniturile unei companii, balanță, bilanț și profit atunci când se gândesc să achiziționeze acțiuni lansate în cadrunul unui IPO.

De ce recurge o companie la IPO?

Motivele pentru care o companie decide să facă o IPO sunt multiple, însă de cele mai multe ori nevoia de finanțare sau dorința unui acționar deja existent de a-si lichida titlurile din respectiva societate sunt principalii factori care determină o listare. O companie poate atrage finanțare împrumutându-se de la bănci, realizând emisiuni de obligațiuni (practic tot un fel de împrumut) sau alegând să vândă acțiuni pe bursă.

Situația este puțin mai diferită în SUA, unde companiile cu peste 500 de acționari și active mai mari de 10 milioane de dolari sunt obligate de autorități să își publice rezultatele financiare. Datorită acestui fapt, multe companii americane aleg să se listeze dupa depășirea acestor praguri, avand în vedere că oricum sunt forțate să facă raportări publice.

O companie nelistată are în general mai puțini acționari și nu este nevoită să publice informații detaliate financiare sau despre activitatea curentă. Companiile listate au mii sau zeci de mii de acționari si sunt supuse unor reglementări stabilite de autorități. Majoritatea firmelor de mici dimensiuni nu sunt listate, însă există și numeroase companii majore care încă nu se tranzacționează pe nicio bursă, asa cum este de exemplu cazul Dell, IKEA, sau, ca să trecem la exemple românești, RCS&RDS, BCR sau BitDefender.

În mod normal vă va fi aproape imposibil să cumpărați acțiuni într-o companie nelistată. Puteți sa negociați direct cu unul dintre puținii acționari deja existenți, însă aceștia nu sunt obligați în niciun fel sa vândă. Situația se schimbă însă în cazul companiilor de pe bursă, care au vândut deja o parte din propriile titluri către publicul larg sș care se pot tranzacționa zilnic în piața respectivă.

Exemplu de IPO chiar de săptămâna aceasta

Producătorul suedez de băuturi de ovăz Oatly a lansat o IPO chiar joi pe bursa de tehnologie din SUA, Nasdaq, fiind evaluată momentan la 10 miliarde de dolari, circa 8,19 miliarde de euro. 

Oatly și acționarii săi vor să strângă până la 1,65 miliarde de dolari din această subscripție publică, din care 1,1 miliarde vor reveni companiei în sine. Printre investitorii Oatly se numără fostul șef Starbucks, Howard Schultz, gazda emisiunilor TV Oprah Winfrey, actrița Natalie Portman și rapperul Jay-Z.

Citiți și episodul anterior din #LecțiadeEconomie: Vinde în mai și cară-te! Care e sensul zicalei “Sell in May and go away”?

Așteptăm sugestiile Dvs., ale cititorilor fideli afaceri.news, pentru viitoarele teme pe care le doriți abordate sub umbrela #LecțiadeEconomie. Ne găsiți pe site la adresa de mai sus, pe Facebook și Twitter.