Noi sume dubioase în Transilvania. Fundație maghiară deschide robinetul milioanelor lui Orbán

Fundaţia Pro Economica Alapítvány va investi în următoarea perioadă circa 44 de milioane de euro, fonduri nerambursabile, în mai multe proiecte turistice din Transilvania, potrivit unui comunicat remis marţi AGERPRES. Organizația maghiară nu se ferește să declare răspicat că banii sunt de la Budapesta și vor îmbunătăți viața comunităților maghiare din Transilvania.

“Regiunea este una foarte ofertantă, cu un potenţial demonstrat în ultimii ani, astfel că investiţiile vor genera o creştere economică substanţială, vor crea noi locuri de muncă, dar şi noi oportunităţi pentru turişti. Printr-un proces de selecţie de proiecte, au fost deja alese şi aprobate 11 proiecte de dezvoltare turistică, respectiv hoteluri de minimum 4 stele şi facilităţi turistice suplimentare”, ne vorbește duios fundația cu intenții atât de lăudabile în comunicat.

Fundația maghiară a oferit doar scopuri mirobolante și sume tentante. Nicio vorbă despre beneficiarii direcți ai sumelor. Nu avem așadar date certe spre cine vor merge aceste proiecte, dar indiciile sunt clare. Experiența de până acum a tututor banilor veniți de la guvernul Orban Viktor ne-a arătat că principalul factor de selecție este criteriul etnic.

Politica pașilor mărunți, promovată de Budapesta cu sprijin UDMR

Așa cum se întâmplă cu toate miliardele de forinți investite de Budapesta în ultimii ani, pe principiul enunțat deja al “politicii pașilor mărunți”, Ungaria face demersuri sigure de acaparare a proprietăților din Transilvania. Și nu numai proprietățile. Întreaga viață confesională, culturală și sportivă maghiară din Transilvania funcționează cu sprijinul banilor Budapestei, într-un stat român palid, tăcut și sfidat.

Conform estimărilor iniţiale ale Fundației Pro Economica Alapítvány, aceste proiecte vor genera aproximativ 500 de noi locuri de muncă şi investiţii totale de aproximativ 100 de milioane de euro.

Fundația are doar vorbe frumoase, de cucerit naivii Transilvaniei, cum ar fi “crearea unui lanţ auto-sustenabil în agricultură şi stimularea a trei domenii interdependente: turism, agricultură şi comerţ”. Lăudabile inițiativele fundației, nu avem ce spune. Sună foarte bine modelul de durabilitate propus. Păcat că acesta se va lovi de bariera etnică de netrecut, precum la orice organizație maghiară conectată, așa cum nu ezită să declare, la fondurile Guvernului Ungariei. Iar într-un an electoral maghiar precum 2021, intenția vădită este și una electorală.

“Scopul nostru este să oferim comunităţilor locale sprijin pentru a dezvolta mici motoare economice, care să genereze venituri şi locuri de muncă. În contextul în care România continuă să importe foarte multe produse procesate, este important să existe un sprijin susţinut la adresa producătorilor locali şi a comunităţii, începând de la ferme, facilităţi de producţie şi terminând cu hotelurile şi infrastructura turistică”, a declarat Monika Kozma, Director Executiv Fundaţia Pro Economica și membru UDMR.

După cum a precizat reprezentanta fundaţiei în urmă cu ceva timp într-un material Newsweek. Aceasta îl punea la punct în 2019 pe ambasadorul Marius Lazurcă, diplomatul arătându-se intrigat de discriminarea practicată de Guvernul Ungariei, neexistând un acord bilateral scris în acest sens.

„Pro Economica este o organizaţie civilă înregistrată în România, care cheltuie bani sosiţi din Ungaria. Conform reglementărilor UE, pentru aceasta nu este nevoie de niciun fel de acord bilateral, deoarece nu este vorba despre un program comun de lângă graniţa UE, ci de faptul că o fundaţie română oferă sprijin din banii unui alt guvern”, scrie publicația Magyar Nemzet, considerată oficios guvernamental, citată de Rador.

Ce frumos! Locuri de muncă, agricultură sustenabilă, turism, hoteluri, SPA

Din cele peste 100 de proiecte revizuite de echipa Pro Economica, 50 reprezintă investiţii în derulare sub forma unor ferme şi facilităţi de procesare agricolă şi 11 reprezintă hoteluri de 4 şi 5 stele, care urmează să fie construite în judeţele Mureş, Harghita şi Covasna. Aceste 11 hoteluri vor genera aproape 500 de locuri noi de muncă şi totalizează aproximativ 700 de camere de cazare.

Printre proiectele finanţate se numără şi un complex cu 20 de apartamente din Vărşag, din judeţul Harghita, precum şi un hotel cu 115 de camere, construit în Târgu Mureş. Facilităţile acestor cazări includ şi centre SPA, tratamente balneare, pistă de bob, pârtie de schi, acces cu avion privat.

Mai mult decât atât, sprijinul financiar de aproape 44 de milioane de euro al Fundaţiei Pro Economica Alapítvány, ce reprezintă doar 50% din investiţia totală care urmează să se realizeze în zonă, înseamnă un pas important pentru turismul regional, mai ales în condiţiile în care întreaga industrie a suferit pierderi uriaşe de pe urma restricţiilor impuse de pandemie în ultimul an.

Interesant este modul de eligibilitate al proiectelor. Ultimul cuvânt, de la Budapesta, bineînțeles. În urmă cu doi ani, numărul proiectelor mari de investiţii în domeniul agricol şi al industriei alimentare depuse în cadrul programului de dezvoltare economică a unor județe din Transilvania, finanţat de Guvernul Ungariei prin aceeași Fundației Pro Economica, a depăşit aşteptările.

Directorul Fundaţiei Pro Economica, aceeași Monika Kozma, a declarat atunci că

„va fi verificată situaţia în teren, iar punctajul va fi acordat de către specialişti în drept şi în domeniul financiar. Va exista o analiză a proiectelor în România, dar şi în Ungaria, iar după o comparaţie între cele două va fi luată o decizie finală cu privire la proiectele câştigătoare.”

Cine este și ce face Fundația Pro Economica Alapítvány?

Pe site-ul propriu, fundația se declară deschisă scopurilor nobile: “dezvoltarea economică sustenabilă și crearea bazelor înființării unor locuri de muncă pe termen lung, condiția supremă pentru maghiarii din România de a rămâne în ţară şi de a se bucura de siguranța existențială”.

Elaboratorii strategiei numită „PLANUL KÓS KÁROLY” şi Guvernul Ungariei, în mod unanim, au hotărât să lanseze un program de dezvoltare economică în Transilvania sub forma unui program-pilot, pe care îl vor urma în baza cerințelor locale din fiecare regiune în parte. Evident cu infuzie masivă de capital de la Budapesta. În ce comunități? Întrebare retorică.

Fundația maghiară este așadar încă un instrument de încurajare a segregării pe criterii etnice pe care guvernul de la Budapesta, ca un păpușar priceput, îl manevrează sfidând autoritățile statale române chiar la ele acasă.

Este notoriu deja cazul tractoarelor poluante Belarus achiziționate în 2019 de 385 de fermieri secui din Transilvania din fondurile primite de la Guvernul din Budapesta prin Fundația Pro Economica Alapitvany. Scandalul a dus atunci până la o modificare legislativă “dedicată” UDMR-ului lui Kelemen Hunor, un alt prieten drag lui Orban Viktor.  Propunerea de modificare legislativă a deputatului UDMR Benedek Zakariás a fost adoptată și promulgată atunci, asigurând condițiile prin care aceste tractoare puteau circula pe drumuri publice, deși încălcau grav normele de mediu, având motoare Euro 1.

Despre „PLANUL KÓS KÁROLY”, pus la cale de Ungaria și UDMR

Planul Kos Karoly, strategia de dezvoltare economică elaborată de guvernul Ungariei și membri ai UDMR care stă la baza intervenției economice a Budapestei în Transilvania, arată clar că acțiunile guvernului maghiar prevăd ajutoare directe exclusiv pentru cetățenii de etnie maghiară din România.

”Acest document este motivarea deciziilor guvernului Ungariei care, prin acest plan, creează un program pentru susținerea renașterii economice a cetățenilor unguri care locuiesc în România”, se arată în documentul făcut public în limbile engleză și maghiară, (document care între timp nu mai există pe site-ul menționat!)

Până acum, guvernul de la Budapesta și UDMR au susținut constant că programul de granturi este nediscriminatoriu și se adresează în egală măsură cetățenilor indiferent de etnie.

Planul Kos Karoly este fundamentul teoretic al programului guvernului Ungariei pentru subvenționarea fermierilor din Transilvania. Este vorba despre un program finanțat oficial de guvernul Viktor Orban cu zeci de milioane de euro și care se adresează fermierilor din Transilvania care depun în limba maghiară proiecte pentru subvenționare. Péter Szijjártó, ministrul maghiar de Externe, a anunțat în septembrie 2019 că guvernul Ungariei va extinde în aproape tot vestul României așa-numitul program de dezvoltare economică transilvăneană, care până acum se derulase doar în Ținutul Secuiesc.

De atunci, noi runde de finanțare au venit în Transilvania și, potrivit unei investigații a portalului Atlatszo, marii beneficiari sunt oligarhi apropiați de premierul Viktor Orban.

De altfel, planul Kos Karoly prevede explicit acest lucru:

”Se are în vedere intensificarea și dezvoltarea relațiilor dintre comunitățile maghiare și actorii economici din țara-mamă (Ungaria – n. red.), o interconectare strânsă a relațiilor de comerț dintre actorii economici locali și cei din Ungaria”, după cum observa G4media.

Planul Kos Karoly, la elaborarea căruia au participat și membri UDMR, folosește denumiri de regiuni istorice precum Partium și Ținutul Secuiesc, care sunt respinse de autoritățile române.

În loc de rămas bun… Jó éjszakát, Románia! (Noapte bună, România!)

Încheiem prin cuvintele liderului suprem de la Budapesta, multiubitul conducător, rostite în urmă cu deja 10 ani la o reuniune cu Consiliul Național Secuiesc și Partidul Civic Maghiar din Transilvania, la Târgu-Mureș. Poate statul român și partidul de guvernământ, care are încă titulatura de “Național”, se trezesc în prezentul deceniu, până nu e prea târziu.

“De fapt, Ardealul a fost luat de la noi de țările și puterile care au avut un scop foarte bine definit, de a ațâța națiunile și de a desena niste granițe la care ei să fie în continuare puternici și dirijori. Acum aceasta luptă se duce prin pace, prin calm și înțelegere, ca să predăm ștafeta generațiilor viitoare”.