„România Educată” va aduce examen de admitere înainte de Evaluarea Națională sau teze unice
Președintele Klaus Iohannis s-a întâlnit cu liderii coaliției de guvernare pentru a discuta despre reformele din educație, aduse de Programul „România Educată”.
Printre cele mai importante modificări ce ar urma să fie aduse, se numără faptul că liceele și-ar putea organiza singure examene de admitere, acolo unde cererea este mai mare ca oferta, înainte de Evaluarea Națională, tezele ar urma să fie unice, iar inspectoratele școlare județene vor fi reorganizate, scrie B1.ro.
Liceele ar putea avea propriul examen de admitere
Acesta s-ar putea organiza înainte de Evaluarea Națională, de către fiecare liceu în parte. Locurile neocupate în urma examenului ar urma să fie redirecționate către admiterea prin rezultatele la Evaluare Națională, mai exact prin ordinea mediilor obținute la cele trei materii de la examen.
„Odată cu implementarea acestui sistem, elevii vor putea să aleagă ce tip de liceu urmează, dar vor putea mai facil sa se reorienteze in timpul ciclului educational. Este ca un sistem de vase comunicante, elevii se vor putea muta între ele, va exista flexibilitate pentru copii. Toate cele trei rute se încheie cu opțiunea examenului de bacalaureat, și toți elevii de la oricare dintre rute pot merge la facultate dacă au trecut bacalaureatul. Însă elevii de pe ruta profesională au și posibilitatea obținerii unei certificări profesionale după clasa XI, care le permite să urmeze un colegiu tehnic”, a explicat Dan Barna.
Structura inspectoratelor județene, modificată
Referitor la organizarea sistemului de educație, pachetul de reforme prevede o serie de măsuri. Astfel că inspectoratele județene vor fi sparte, iar atribuțiile lor vor fi împărțite între Centrele Județene pentru Învățământ Preuniversitar și Centrele Județene pentru Formare Continuă, Asistență și Resurse Educaționale.
„În săptămânile viitoare vom aproba prin memorandum în guvern această strategie, apoi vor fi realizate propunerile concrete de modificări legislative”, a mai precizat vicepremierul Dan Barna.
Învăţământul trebuie să fie flexibil, trebuie să se adapteze provocărilor viitorului, deoarece sistemul actual este bazat încă pe cerinţele secolului XX, afirmă vicepremierul Kelemen Hunor.Liderul UDMR a participat luni la consultările de la Palatul Cotroceni cu preşedintele Klaus Iohannis pe tema proiectului “România Educată”, scrie AGERPRES.
“Astăzi după-amiază am participat la consultări cu preşedintele Klaus Iohannis pe tema proiectului “România Educată”. Subiectul întâlnirii a fost reforma educaţiei şi principiile de bază ale strategiei din acest domeniu. Învăţământul trebuie să fie flexibil, trebuie să se adapteze provocărilor viitorului, deoarece sistemul actual este bazat încă pe cerinţele secolului XX. Un alt subiect important a fost învăţământul profesional, care trebuie să-şi redobândească prestigiul. Acest obiectiv poate fi atins, dacă ne adaptăm la cerinţele pieţei de muncă”, a scris Kelemen Hunor pe pagina sa de Facebook.
Dacian Cioloş, copreşedinte USR PLUS, a arătat că în PNRR sunt prevăzute 4 miliarde de euro pentru educaţie, dar a menţionat că va trebui asigurată o continuitate şi din partea bugetului de stat în vederea finanţării învăţământului. Liderul USR PLUS a adăugat că în cadrul întâlnirii a existat un schimb de opinii legat de reforma sistemului de educaţie şi creşterea performanţei, printr-o mai mare descentralizare. El a apreciat că proiectul “România educată” reprezintă o foarte bună bază de plecare pentru reforma învăţământului în perioada următoare, potrivit AGERPRES.
“Domnul preşedinte ne-a prezentat documentul şi viziunea generală care cuprinde foarte multe elemente, pe care le avem şi în programul de guvernare, ca şi coaliţie, atât în ce priveşte conceptul de educaţie pe care îl vrem în România, şi din perspectiva viziunii curriculare, dar şi a nevoii de investiţii, a rolului învăţământului profesional în viitor, a accesului la educaţie al tuturor categoriilor sociale. Evident, am discutat despre cum poate fi finanţată o astfel de viziune, odată pusă în practică; aspectele legate de buget, atât dimensiunea alocării pentru educaţie, dar mai ales capacitatea de absorbţie şi de utilizare a banilor care sunt alocaţi”, a spus el.









