Inflație generalizată în lume. Explozia prețurilor la gaze, deficit logistic, lipsă personal

Reprezentanţii băncilor centrale, chiar dacă afirmă în continuare că inflaţia va încetini, încep să recunoască faptul că creşterea preţurilor va fi ridicată o perioadă mai lungă de timp din cauza unei serii de factori care susţin creşterea preţurilor bunurilor şi serviciilor şi măresc aşteptările inflaţioniste.

Concluziile acestora vor determina în cele din urmă cât de rapid vor începe băncile centrale să retragă măsurile de stimularea care au inundat piaţa cu mii de miliarde de dolari pentru a atenua impactul crizei Covid-19.

”Băncile centrale se vor concentra mai mult pe creştere şi vor rămîne un pic sub curbă? Sau vor fi mai îngrijorate de inflaţie şi vor începe retragerea măsurilor de stimulare mai devreme?”, s-a întrebat Charles Diebel, director pentru venituri fixe şi manager de active la Mediolanum International Funds.

Iată cinci elemente majore în discuţiile legate de inflaţie:

Inflaţia gazelor naturale

Preţurile gazelor naturale au crescut în Europa şi Statele Unite cu peste 350%, respectiv peste 120% în acest an. Preţul petrolului a urcat cu circa 50%, iar Goldman Sachs anticipează că preţul petrolului brent va atinge 90 de dolari pe baril în acest an, de la aproximativ 80 de dolari pe baril în prezent.

Gazele şi electricitatea reprezintă 4,8% din coşul inflaţiei aarmonizate din zona reuro, utilizat de Banca Centrală Europeană.  Rabobank consideră că creşterea preţurilor este un şoc separat care ar putea adăuga 0,15 puncte procentuale la estimarea sa provind inflaţia din zona euro pentru 2021, de 2,2%, şi alte 0,25 puncte procentuale la estimarea pentru 2022, de 1,8%.

Mulţi economişti consideră că preţurile mari ale gazelor vor continua, din cauza încetinirii producşiei în SUA, creşterii preţurilor permiselor pentru emisiile de carbon pentru poluatori şi scăderea utilizării carburanţilor mai poluanţi.

În China, unde inflaţia a atins în august 9,5%, opririle alimentării cu energie au redus producţia unot produse de la ciment la aluminiu.

Penele respective sunt un risc pentru utilizatori finali precum lanţurile de aprovizionare ale industriei euro, potrivit Morgan Stanley.

Inflaţia cipurilor

Semiconductorii, sau aşa cum sunt cunoscuţi, sunt mici, dar au un impact supradimensionat asupra fabricilor globale. Numai la General Motors lipsa de cipuri a redus livrările de vehicule din trimestrul 3 cu 200.000 de unităţi, în timp ce scăderea producţiei a făcut ca preţurile maşinilor uzate să crescă puternic.

Preţurile cipurilor au crescut, iar gigantul semiconductorilor din Taiwan, TSMC, analizează noi majorări, de până la 20%. Această creştere va urca preţurile tuturor produselor, de la electronice la maşini, telefoane şi maşini de spălat.

Însă şi producătorii de cipuri se confruntă cu costuri mai mari de la materii prime la energie.

“Se pare că aceste penurii în semiconductori vor persista până anul viitor”, a spus Jack Allen-Reynolds, economist european senior la Capital Economics.

CEO-ul Intel anticipează că semiconductorii vor reprezenta o cincime din costul unei maşini până în 2030, de la 4% în 2019, pe măsură ce vehiculele devin autonome sau electrice.

Inflaţia alimentelor

Preţurile alimentelor au crescut cu 30% la nivel global în 12 luni încheiate în august, potrivit unui indice calculat de Organizaşia pentru Agricultură şi Alimente a Naţiunilor Unite, un semn al amplificării presiunilor preţurilor.

În timp ce preţurile mai ridicate ale mărfurilor agricole sunt în spatele acestei creşteri, analiştii JPMorgan atribuie, de asemenea, inflaţia preţurilor la alimente presiunilor legate de pandemie, cum ar fi întreruperile logistice şi costurile de transport.

Pe pieţele emergente, unde produsele alimentare constituie o mare parte din coşurile de inflaţie, există o presiune mai mare pentru a înăspri politica monetară. Este mai puţin o problemă pentru ţările dezvoltate, dar creşterea preţurilor pare inevitabilă pentru articole precum băuturi răcoritoare şi gustări.

Inflaţia mediului

Inflaţia mediului este atribuită regulilor stricte pentru determinarea tranziţiei la un viitor mai verde, de exemplu prin închiderea fabricilor şi eliminarea vehiculelor navelor şi minelor care poluează, reducând oferta de bunuri şi servicii.

Preţurile pentru cotele europene de emisii de carbon s-au dublat anul acesta la 65 de euro pe tonă. Un preţ de 100 de euro ar duce la creşterea cu 12% a preţurilor cu amănuntul ale energiei europene, adăugând 0,35 puncte procentuale la inflaţia din zona euro, a estimat Morgan Stanley în iunie.

Există şi alte exemple. Scăderea comenzilor de nave din cauza modificărilor viitoare ale regulilor privind combustibilii ar putea slimenta creşterea tarifele transporturilor, care au crescut deja cu 280% în acest an

Inflaţia salariilor

Pe măsură ce cresc preţurile, cresc şi aşteptările inflaţioniste din partea consumatorilor, care cer majorări ale salariilor.

Situaţia creşterii salariilor este mixtă.

Tabloul de creştere a salariilor este mixt. Câştigurile medii orare din SUA au crescut cu 0,6% în august, iar aşteptările inflaţioniste din SUA pe cinci ani se ridică la aproximativ 3%, arată sondajele.

În unele sectoare din Marea Britanie, câştigurile au crescut cu până la 30% în acest an. Costurile forţei de muncă din zona euro au scăzut în T2, dar atât inflaţia, cât şi aşteptările inflaţioniste cresc.