Brăduț Boloș: Criză economică sau nu? Furtuna Perfectă necesară unui ”crash”

Semne de criză economică sunt tot timpul. Într-un sens, crize economice, mai mult sau mai puțin extinse, la nivel de ramură, la nivel de regiune, sau pe diverse piețe sunt probabil prezente și în cele mai sănătoase economii și în cele mai bune timpuri. Criza Economică însă este privită ca un fenomen amplu care afectează întreaga societate și care schimbă paradigma economică.

Trebuie spus că Banca Națională și Guvernul sunt două instituții care încearcă să combată în permanență apariția unui astfel de fenomen. Însumate, cele două instituții au la dispoziție o sumă de mijloace care sunt activate atunci când apar semnele unei crize. În plus, UE și FMI la rândul lor asigură o plasă de siguranță suplimentară pentru situațiile în care mijloacele proprii sunt insuficiente.

Prin urmare o criză previzibilă este o criză care în cele mai multe situații poate să fie combătută cu un arsenal de mijloace destul de amplu. Totuși, nu toate crizele pot fi combătute, unele crize se manifestă în ciuda tuturor mecanismelor și sistemelor existente.

O să numesc o criză care se petrece în ciuda tuturor mecanismelor de combatere un ”Accident economic” (economic crash).

Când se poate manifesta un ”accident economic”

Dacă analizăm situațiile trecute, din țară și din străinătate observăm că aproape întotdeauna sunt câteva circumstanțe care luate individual nu sunt deosebit de periculoase, dar care însumate într-un interval de timp scurt duc la apariția Accidentului Economic. Dacă ar fi să facem o analogie cu o experiență relativ familiară celor mai mulți oameni, un Accident Economic este oarecum rezultatul unui șir de evenimente similar unui accident auto. Pentru a se petrece un accident auto trebuie să existe o neatenție sau o eroare din partea unui conducător auto, și, concomitent să existe un șir de factori favorizanți care să ducă la petrecerea accidentului. Așa cum bine știți, șoferii sunt foarte frecvent neatenți, dar accidentele se produc doar într-un mic procent de situații, tocmai datorită sistemelor de prevenție incluse în regulile de circulație, în proiectarea drumurilor, în construcția și modul de operare al mașinilor. Dar, chiar și cel mai bun șofer, cu cea mai bună mașină, pe cel mai bun drum, poate avea un accident. Cine nu crede, va găsi exemple de accidente suferite de vehicule Tesla de sute de mii de dolari pe autostrăzi în condiții care nu prevesteau cu nimic un astfel de fenomen. Ei bine, la nivel macroeconomic, Accidentele economice sunt și ele fenomene cu o probabilitate mai mare decât 0.

Un astfel de fenomen, un accident, este rezultatul unui șir de sisteme care eșuează în rolul lor de a preveni producerea accidentului pe care au fost proiectate să-l prevină. Atunci când vedem o serie de sisteme care dau greș, este momentul să ne pregătim de impact.

Sisteme care dau greș în economia României

1. Sistemul de sănătate în contextul Covid Delta. Cifrele zilnice arată că sistemul de sănătate eșuează pe mai multe nivele, la capitolul prevenție (rata de vaccinare foarte scăzută), la capitolul management strategic (insuficiența paturilor de ATI), la capitolul managementul focarelor epidemiologice (ratele care definesc incidenta si mortalitatea Covid sunt peste orice nivele acceptabile).
2. Sistemul de prevenție financiar (Autoritatea de Supraveghere Financiară). Falimentul City Insurance, nici mai mult nici mai puțin decât liderul pieței RCA din România este exact fenomenul pe care ASF trebuia să-l prevină. Ceea ce vedem acum că se întâmplă cu prețul RCA este absolut halucinant.
3. Piața Energiei (ANRE, Ministerul Energiei). Creșterea prețurilor în sine nu ar fi atât de mult o problemă, dacă nu ar fi un șoc prin ratele fără precedent. Trebuie spus că acest fenomen este internațional, și afectează foarte grav întreaga Uniune Europeană, dar, chiar și așa, pentru o țară cu resurse proprii de energie semnificative, șocul internațional nu este absorbit de nimic.
4. Sistemul de finanțe publice (Bugetul-Ministerul de Finanțe). Nu am auzit absolut nici un cuvânt despre bugetul pe 2022. În acest moment, conform Legii Finanțelor Publice trebuia să fie un proiect de lege depus la Parlament. De altfel nu am auzit de mult de un buget care să fie propus în termenele din calendarul prevăzut în legislație. Pare să fie un sistem care dă greș sistematic.
5. Sistemul Monetar-Piața Monetară. Inflația a ieșit din parametri. Din acest moment metoda anti-criză de a ”pompa bani” este din ce în ce mai puțin eficientă, sau este chiar contra-productivă. Ce se va întâmpla cu prețurile dacă se aruncă pe piață banii PNRR? Mai mulți bani, în acest context, sună foarte periculos, atât de mulți bani pot sparge venele sistemului financiar românesc.
6. Sistemul Politic (Sistemul electoral). Ultimele alegeri au fost un record de absenteism la vot. Dacă trendul continuă, se vor alege parlamentarii între ei.
7. Sistemul politic (Coaliția de guvernare). Tocmai am asistat la prăbușirea unui guvern care ar fi trebuit să asigure o guvernare stabilă pentru patru ani, din motive foarte greu de explicat cu voce tare.
8. Presa. În România presa este de mult timp în cădere liberă, cu o putere din ce în ce mai restrânsă asupra opiniei publice, din ce în ce mai puțină tracțiune la populație, din ce în ce mai puține analize și opinii independente credibile.

Concluzia 1 -o analogie

România pare o mașină în care șoferul și nevasta se ceartă (sistemul politic) copii sunt bolnavi și urlă de foame și pentru că sunt legați de scaune (populația în lockdown). Mașina în sine are defecțiuni la sistemul electric (ASF) la computer (Ministerul finanțelor) la indicatoare (presa) la sistemul de alimentare (piața financiară), cu alternatorul defect (piața energiei) și motorul uzat și învechit (industria). Într-adevăr sistemul de sonorizare și infotainment este perfect (internet, telefonie, IT). Ei bine mașina asta tocmai urcă în munți și se apropie iarna. Drumurile sunt rele, traficul aglomerat. Partea proastă este că suntem toți în mașina asta. De fapt nu cred că șoferul și nevasta știu unde vor să meargă, dar se ceartă pe tema culorii tapițeriei.

Concluzia 2

Este un moment economic internațional complicat, cu un soc pe piața energiei care este poate comparabil cu șocul petrolier din anii 70 mai recent, sau poate cu finalul epocii bronzului și trecerea la epoca fierului mai în urmă în istorie. Piețele financiare sunt sus, dar sunt volatile, cu ochii pe datorii publice fără precedent în istorie. Din multe puncte de vedere este un terra-incognita in lumea financiară.

Atunci când mai multe sisteme cedează, și este cazul în care ne aflăm, probabilitatea unui accident economic este foarte ridicată. Este criza o certitudine? Nu neapărat, la nivel macro, în mod cert pentru mine, și pentru majoritatea care la nivel micro se află departe de zonele de creștere economică. Să nu uităm, PIB-ul, este o medie, și ceea ce pare a fi o creștere economică la nivel global, poate însemna o combinare între câteva ramuri, sectoare sau regiuni care prosperă spectaculos și ramuri, sectoare și regiuni care sunt într-o situație extrem de dificilă. Sistemul nostru nu este tocmai eficient în distribuirea uniformă a creșterii economice.

Ce e de făcut?

În primul rând trebuie cumva echilibrată zona politică. Instabilitatea politică poate determina scăderea ratingului de țară, ceea ce ar avea consecințe catastrofale. Aici sunt câțiva oameni, care, ar trebui să se așeze la o masă și să cadă la o înțelegere. Nu prea este momentul pentru orgolii, meschinării, jocuri de culise, pentru că în curând încep să curgă facturile la energie, ratele mai mari la bănci și alte lucruri care cam lovesc în electorat. Iarna asta se câștigă sau se pierd dezastruos alegerile viitoare. Altfel spus, cine are acces la urechea celor cu pricina, trebuie să e spună adevărul, nu mai e vreme de prostii.

În al doilea rând trebuie pusă pe traiectorie energia, pe termen scurt, mediu, lung. Porniți exploatarea gazelor, porniți termocentralele, mergeți la Bruxelles și rezolvați cu gazele și curentul la pace cu UE, faceți ceva, că riscăm să degerăm pe întuneric. Între timp chemați frumos ambasadorul Chinei și al SUA și vedeți cine vine primul cu centrale pe Thoriu care să încarce bateriile la mașinile electrice, și să înlocuiască gazele rusești. Lăsând poluarea la o parte, dependența de energie din hidrocarburi de import pare a fi păguboasă în prezent, și sinucigașă în viitor.

În al treilea rând, scuturați ASF din rădăcini. Falimentul City Insurance este exact ceea ce nu trebuia să se întâmple dacă își făceau meseria. Între timp ia vedeți voi dacă City a făcut dumping sau nu, și dacă nu cumva avem un mic și dulce cartel în asigurările RCA. Asta ar însemna că la ASF și la Oficiul Concurenței se doarme pe banii statului, sau, și mai rău, se doarme la DNA.

Ar fi cazul ca cine-o fi prim ministru, să se ia cu ministrul de finanțe de mânuță și să meargă pe Strada Lipscani nr. 25, sector 3, Bucureşti,  și să facă bine să discute cu economiștii de acolo cum se pune de acord politica bugetară cu politica monetară. Dacă Guvernul și BNR trag în direcții diferite, se rupe oiștea la căruță. Știu că odată ajunși în guvern vă crește IQ cu 200, dar nu ajunge.

Eu de ani de zile visez la un buget aprobat în Decembrie… nu sper să văd așa ceva, dar măcar în februarie, să poată funcționarii de la achiziții să facă licitații și să înceapă lucrări când e sezon de lucrări. Dacă aprobați bugetul în iunie, licitațiile se termină în septembrie, vine iarna și nu se pot executa, și banii de investiții sunt alocați inutil ca de obicei.

Între timp, poate stați cu toți șefii de partide la masă, și cădeți de acord ce direcție e bună pentru țara asta, indiferent pe cine pune poporul la putere. Câteva idei numai, pe care să nu vă fie rușine să le spuneți cu voce tare.

Ce să facă poporul?

Deocamdată, cumpărați plăpumi groase, haine călduroase, și strângeți cureaua. Iarna asta va fi rău, foarte rău. Nu strică să aveți o rezervă de lumânări. Dacă aveți centrale moderne, poate ar fi o idee să aveți și un generator, că fără curent nu funcționează. O pană de curent la -10 grade poate fi foarte problematică. Ne-am obișnuit să avem două mașini pe familie, poate e vremea să avem una, și aia mai economicoasă. Până se face ordine în prețurile la asigurări și carburanți mai durează, și va fi mai rău înainte să fie mai bine. Fiți atenți la prețuri, se poate economisi destul de mult cu un pic de efort numai din diferențele de preț la aceleași produse. Fiți atenți la sănătate, că spitalele publice sunt îngropate în Covizi, și spitalele private, dacă nu se închid, vă uscă la buzunare.

Probabil sunt un pesimist, în mod cert nu sunt un optimist. Din acest motiv, (disclaimer) e posibil ca economia să crească, salariile să crească, inflația să se stabilizeze, prețul la gaze și curent să scadă, asigurările să se ieftinească. Sunt pesimist pentru că din punctul meu de vedere toate acestea sunt foarte improbabile.