6 SCENARII care ar schimba economia în 2027: De la o armată europeană, la plăți gestionate de AI
O armată europeană care ar întări poziția euro în raport cu dolarul, restricții asupra capitalului străin în Statele Unite și agenți de inteligență artificială care gestionează autonom plățile companiilor. Sunt trei dintre cele șase scenarii pentru 2027 elaborate de Steen Jakobsen, fost investitor-șef la Saxo Bank, actualmente Senior Economic Advisor al iBanFirst, unul dintre principalii furnizori de servicii de plăți internaționale și schimb valutar pentru companii, și prezentate în raportul Predictions: Impossible 2027.
Deși par improbabile în prezent, aceste evoluții au deja premise economice, geopolitice și tehnologice care le-ar putea face posibile. Raportul nu propune prognoze, ci explorează schimbări care ar putea modifica echilibrul financiar global și influența modul în care companiile cu operațiuni internaționale, inclusiv cele din România, își gestionează plățile, lichiditățile și riscurile valutare.
1. O armată europeană ar putea consolida poziția euro față de dolar
Crearea unei armate europene a fost mult timp considerată o ambiție politică greu de realizat. Creșterea cheltuielilor pentru apărare ar putea însă schimba această perspectivă. În 2025, aliații NATO și-au asumat obiectivul de a aloca 5% din PIB pentru apărare și securitate până în 2035, iar UE a lansat un program de împrumuturi de 150 de miliarde de euro pentru achiziții militare.
Dincolo de implicațiile geopolitice, finanțarea comună ar putea accelera integrarea financiară europeană. Emiterea unui volum mai mare de obligațiuni comune ar crea o piață mai lichidă a activelor în euro, atrăgând investitori internaționali și consolidând rolul monedei unice.
Pentru companiile românești, această evoluție ar putea influența valutele contractelor, sursele de finanțare și administrarea lichidităților. Efectul asupra cursului ar depinde însă de politicile fiscale europene. Primele semnale de urmărit sunt extinderea proiectelor de apărare finanțate în comun, dezvoltarea unor structuri militare europene permanente și creșterea cererii pentru obligațiuni în euro.
2. Statele Unite ar putea restricționa anumite fluxuri de capital străin
Statele Unite și-au construit influența financiară inclusiv pe accesul liber al investitorilor internaționali la piața americană. Raportul explorează însă posibilitatea ca Washingtonul să introducă taxe sau restricții pentru anumite categorii de capital străin.
Un precedent a apărut în 2025, când propunerea fiscală denumită Secțiunea 899 a provocat îngrijorări privind costurile suplimentare pentru investitorii străini, înainte de a fi retrasă în urma unui acord G7. Alte propuneri au vizat taxarea anumitor dețineri oficiale străine de obligațiuni americane, inclusiv pentru a reduce presiunea de apreciere asupra dolarului.
O asemenea politică ar putea slăbi dolarul, dar ar risca să majoreze costurile de finanțare ale SUA și volatilitatea piețelor. Pentru companiile românești care tranzacționează în dolari, consecințele s-ar putea reflecta în fluctuații valutare, costuri suplimentare și o predictibilitate mai redusă a plăților internaționale.
Semnalele de urmărit includ noi propuneri fiscale care vizează investitorii străini, eventuale restricții asupra fluxurilor transfrontaliere și schimbări în cererea pentru titlurile de stat americane.
3. Agenții AI ar putea primi acces la propriile conturi financiare
După automatizarea analizei datelor și a activităților administrative, inteligența artificială ar putea face următorul pas: inițierea plăților și gestionarea operațiunilor financiare în numele companiilor.
Predicțiile anticipează apariția unor agenți AI cu identitate financiară verificată și acces la conturi sau subconturi dedicate. Aceștia ar putea verifica facturi, monitoriza lichidități și executa tranzacții în limite stabilite de companie, fără intervenție umană la fiecare operațiune.
Automatizarea ar putea accelera procesele echipelor financiare, dar ar impune reguli stricte de securitate, autorizare și trasabilitate. Primele indicii de urmărit ar putea fi lansarea unor conturi dedicate agenților AI și apariția unor standarde pentru verificarea și monitorizarea tranzacțiilor inițiate de aceștia.
„Pentru companiile românești care importă sau exportă, provocarea nu este să anticipeze exact ce se va întâmpla în economia globală, ci să fie pregătite pentru evoluții diferite. Fluctuațiile euro-dolar, eventualele restricții asupra circulației capitalului sau automatizarea plăților pot influența direct costurile, marjele de profit și lichiditățile. În acest context, companiile trebuie să știe cât de expuse sunt la riscul valutar și să își poată adapta rapid deciziile financiare atunci când condițiile de piață se schimbă”,
explică Alin Latu, Country Manager România și Ungaria, iBanFirst.
4. Banii digitali ar putea avea dată de expirare
Pe fondul transformărilor aduse de AI pe piața muncii, guvernele ar putea introduce credite digitale pentru anumite servicii sau resurse tehnologice, în locul transferurilor de bani fără restricții.
Acestea ar putea avea condiții de utilizare și termene de expirare, obligând companiile să își adapteze sistemele de plăți și trezorerie.
5. Riscurile climatice ar putea deveni prea costisitoare pentru a mai fi asigurate
Swiss Re estimează o creștere anuală reală de 5–7% a pierderilor asigurate provocate de catastrofe naturale. Dacă asigurările devin inaccesibile în anumite regiuni, efectele s-ar putea extinde asupra creditării, valorii proprietăților și lanțurilor de aprovizionare.
Companiile românești ar putea fi afectate prin intermediul furnizorilor externi și al volatilității valutelor din piețele expuse.
6. Inteligența artificială ar putea declanșa o renaștere economică europeană
Europa ar putea câștiga teren prin integrarea AI în industrie și servicii, dacă va reuși să își dezvolte infrastructura energetică și să accelereze adoptarea tehnologiei.
Pentru companiile românești, scenariul ar putea aduce oportunități de productivitate, dar și schimbări în fluxurile comerciale și expunerea valutară.
Cine este Steen Jakobsen?
Steen Jakobsen este Senior Economic Advisor al iBanFirst și fost director de investiții (Chief Investment Officer) al Saxo Bank, unde a activat timp de peste două decenii, analizând piețele financiare globale, tendințele macroeconomice și evoluțiile geopolitice.
Cunoscut pentru perspectivele sale neconvenționale și pentru abordarea critică a opiniilor economice dominante, Steen Jakobsen are o vastă experiență în economie globală și piețe financiare.
Este economistul care a elaborat Predictions: Impossible 2027, o analiză realizată în colaborare cu iBanFirst, care explorează
scenarii neconvenționale ce ar putea schimba economia globală și modul în care companiile își desfășoară activitatea.








