Summit G20 la Roma în acest weekend, cu Joe Biden, fără Xi Jinping, dar umbrit de COP26

Marea reuniune anuală a Celor 20 cel mai industrializate ţări din lume – criticat adesea că este un club închis al puterilor economice care nu ia nicio decizie concretă – are loc cu o zi înainte de Conferinţa ONU privind modficările climatice (COP26), care începe duminică, la Glasgow, în Scoţia, în Regatul Unit.

Şeful Guvernului talian Mario Draghi pleda, la începutul lui octombrie în favoarea ”unui angajament al G20 asupra necesităţii limitării creşterii temperaturii la 1,5 grade Celsius (faţă de nivelul preindustrial)”, cel mai ambiţios obiectiv al Acordului de la Paris.

Însă ţările membre G20 – care reprezintă 80% din emisiile poluante mondiale – sunt extrem de disparate în privinţa dezvoltării socio-economice, a amestecului energiei şi ambiţiilor lor clmatice. Unele vizează neutralitatea carbonului în 2050, altele în 2060.

Antony Froggatt, un cercetător de la Institutul Chatham House, avertizează că dacă G20 nu se angajează asupa acestor două puncte – 1,5 grade Celsius şi neutralitatea carbonului -, ”n-avem nicio speranţă să atingem obiectivele” Acordului de la Paris.

În privinţa vaccinurilor împotriva covid-19, nu este de aşteptat niciun anunţ zgomotos. Comunitatea internaţională s-a angajat la un summit G20, în mai, la Roma, să furnizeze câteva miliarde de doze ţărilor celor mai sărace în 2021 şi 2022.

Miza este de-acum distribuirea acestor vaccinuri şi administrarea acestora populaţiilor vizate, ale căror structuri de sănătate sunt adesea eşuate sau inexistente.

G20 ar urma însă să aibă un motiv de satisfacţie prin aprobarea unei taxări minime mondiale de 15% a multinaţionalelor, în urma unui acord al celor 136 de ţări membre OCDE. Însă ceea ce este mai greu abia urmează, fiecare ţară urmând acum să traducă acest acord mondial în propria legislaţie.

Mario Draghi: Summitul G20, revenirea multilateralismului

Mario Draghi vrea să creadă că summitul G20 ”marchează revenirea multilateralismului, după anii sumbri de izolaţionism şi de izolare din cauza crizei sanitare”.

”Vom discuta despre mizele cele mai complexe ale veremii noastre, cu obiectivul de a găsi soluţii ambiţioase şi împărtăşite”, a declarat el miercuri.

Preşedintele american Joe Biden urmează să dea, în capitala italiană, pagina erei Trump şi replierii americane.

El se întâlneşte vineri cu Papa Francisc, iar apoi cu Draghi şi cu omologul său francez Emmanuel Macron, în cadrul primului lor tête-à-tête după grava criză de la mijlocul lui septembrie cu Franţa privind anularea unui contract de achiziţionare de submarine de către Australia.

Preşedintele chinez Xi Jinping va fi, în schimb, absent şi va interveni doar printr-o legătură video, în contextul în care încetinirea creşterii economice chineze îngrijorează guverne şi pieţe financiare la nivel mondial şi în care relaţiile chineze cu Washingtonul şi cu europenii rămân tensionate.

Absent este şi preşedintele rus Vladimir Putin, care se confruntă cu o intensificare a epidemiei covid-19, care urmează să intervină, de asemenea, prin videoconferinţă.

”În ceea ce-l priveşte pe Xi, vrea să arate că nu se grăbeşte foarte tare să fie alături de Biden. În ceea ce-l priveşte pe Putin, este un pic mai subtil. El vrea să-şi arate dispreţul relativ faţă de acest tip de organizaţie, după ce a fost dat afară din G7 şi că preferă, la fel ca Xi, să facă parte din alt tip de structuri, ca Organizaţia Cooperării de la Shanghaï”, înfiinţată în 2001 de Beijing şi Moscova, analizează un profesor emerit de la Universités à Sciences Po Paris Bertrand Badie.

Turcul Recep Tayyip Erdogan, care tocmai a anunţat că a renunţat la expulzarea a zece ambasadori occidentali, inclusiv al Statelor Unite, a anunţat că speră să se întâlnească cu preşedintele american, dar că acest lucru va avea loc, mai sigur, la Glasgow.

Preşedintele brazilian Jair Bolsonaro şi premierul indian Narendra Modi urmează să fie prezenţi.

Acesta urmează să fie ultimul summit G20 al cancelarului german Angela Merkel, flancată de probabilul său succesor, social-democratul Olaf Scholz, ministrul Finanţelor în Guvernul în exerciţiu.