Autorităţile de reglementare din UE se distanţează de decizia elveţiană de a şterge obligaţiuni de 17 mld. $ ale Credit Suisse

Autorităţile de reglementare europene s-au distanţat de decizia elveţiană de a şterge obligaţiuni de 17 miliarde de dolari ale Credit Suisse, ca urmare a salvării băncii, spunând că mai întâi vor revizui în scădere investiţiile acţionarilor, transmite CNBC.

Dominique Laboureix, preşedintele Consiliului unic de rezoluţie al UE, a transmis un mesaj clar pentru investitori într-un interviu exclusiv cu CNBC.

”Într-o rezoluţie [bancară], în context european, am urmări ierarhia şi am vrut să le spunem foarte clar investitorilor, pentru a nu fi înţeleşi greşit: nu avem de ales decât să respectăm această ierarhie”, a spus Laboureix miercuri.

Declaraţia vine după ce autoritatea de reglementare elveţiană FINMA a anunţat la începutul acestei luni că obligaţiunile suplimentare de nivel 1 (AT1) ale Credit Suisse, considerate în general investiţii relativ riscante, vor fi reduse la zero, în timp ce investitorii în acţiuni vor primi peste 3 miliarde de dolari ca parte a preluării băncii de către UBS , supărând deţinătorii de obligaţiuni.

Într-o declaraţie comună cu Autoritatea de Supraveghere Bancară a BCE şi Autoritatea Bancară Europeană, Consiliului unic de rezoluţie a declarat pe 20 martie că ”instrumentele comune de capitaluri proprii sunt primele care absorb pierderile şi numai după vor fi prescrise titlurile AT1.”

Ierarhia sau cadrul standard consideră investiţiile în acţiuni clasificate ca secundare obligaţiunilor, atunci când o bancă este salvată.

Decizia elveţiană i-a determinat pe unii deţinători de obligaţiuni AT1 Credit Suisse să ia în considerare acţiuni în justiţie şi a stârnit incertitudine pentru deţinătorii de obligaţiuni din întreaga lume.

”În calitate de autoritate de rezoluţie responsabilă de cadrul de rezoluţie al uniunii bancare, vă pot spune că voi respecta pe deplin şi în totalitate cadrul legal. Deci, în rezoluţie, atunci când adopt o schemă de rezoluţie, voi respecta această ierarhie începând cu absorbţia capitalului propriu, apoi AT1 şi apoi Tier 2 şi apoi restul”, a spus Laboureix.

Elveţia nu face parte din Uniunea Europeană şi, prin urmare, nu intră sub incidenţa reglementărilor bancare din regiune.

Consiliului unic de rezoluţie a devenit operaţional în 2015, ca urmare a crizei financiare globale şi a crizei datoriilor suverane.

Funcţia sa principală este de a se asigura că există cel mai mic impact posibil asupra economiei reale, dacă o bancă eşuează în zona euro.

Recentele tulburări bancare au început în SUA, odată cu căderea Silvergate Capital, o bancă axată pe criptomonede.

La scurt timp după, autorităţile de reglementare au închis Silicon Valley Bank şi apoi Signature Bank, în urma unor ieşiri semnificative de depozite, într-un efort de a preveni contagiunea în sector.

De atunci, First Republic Bank a primit sprijin de la alte bănci, iar în Elveţia, autorităţile au cerut UBS să salveze Credit Suisse.

La sfârşitul săptămânii trecute, acţiunile Deutsche Bank au scăzut puternic, făcându-i pe unii să se întrebe dacă banca germană ar putea fi următoarea, deşi analiştii au subliniat că poziţia sa financiară pare puternică.

Pentru autorităţile de reglementare din zona euro, prăbuşirea Băncii Silicon Valley şi, probabil, evenimentele ulterioare, ar fi putut fi evitate dacă ar fi existat reguli bancare mai stricte.

”O bancă ca aceasta ar fi fost sub reguli stricte. Nu judec… dar ceea ce înţeleg este că aceste bănci mijlocii, aşa-numitele bănci mijlocii din SUA, erau în realitate bănci mari în comparaţie cu ale noastre din uniunea bancară”, a spus Laboureix.

Parlamentarii europeni au declarat anterior pentru CNBC că autorităţile de reglementare din SUA au făcut greşeli în prevenirea eşecului SVB şi al altora.

Una dintre diferenţele cheie dintre SUA şi Europa este că SUA au un set mai relaxat de reguli de capital pentru băncile mai mici.