BNR aruncă în aer prognozele de inflație. În primăvară, ne apropiem de inflație cu două cifre
Raportul asupra inflației publicat în această dimineață de BNR, răstoarnă toate proiecţiile de până acum. Astfel, proiecţia BNR pentru 2021 este de 7,5% (datorită compensării statului pentru preţurile la energie), urmând ca în trimestrul II 2022 să atingă un vârf de 8,6%, după expirarea perioadei de compensări. Ulterior, vom asista la o atenuare de până la 5,9% la finalul lui 2022, oricum mult în afara intervalului ţintit de BNR. Abia în trimestrul III din 2023 am putea avea o inflaţie de 3,3%.
Rata anuală a inflației IPC este anticipată să consemneze o tendință ascendentă până în aprilie 2022, alimentată în principal de avansul componentelor exogene ale coșului IPC, în special bunuri energetice și, într-o măsură mai mică, de cel al inflației de bază, pe fondul majorării ample a costurilor de producție, arată raportul publicat de BNR.
La finalul anului curent, indicatorul este prognozat la valoarea de 7,5%. Acest nivel este așteptat să fie atins după o încetinire temporară a trendului ascendent observat recent, pe fondul
intrării în vigoare a măsurilor de compensare pentru consumul de energie electrică și gaze naturale al consumatorilor casnici, care se vor reflecta și asupra ratei inflației IPC pe perioada aplicării acestor prevederi (noiembrie 2021 – martie 2022).
Ulterior, în aprilie 2022, odată cu expirarea acestor măsuri, rata anuală a inflației IPC va reflecta majorări de o magnitudine substanțială, atingând 8,6% în trimestrul II 2022. Evaluările sunt marcate de incertitudini cu privire la modul în care se vor reflecta statistic aceste măsuri legislative în calculul indicilor de preț de către INS.
Sub ipoteza stabilizării prețurilor energiei, a reducerii anticipațiilor inflaționiste și a disipării graduale a impactului șocurilor asupra costurilor de producție, rata anuală a inflației se va atenua din a doua jumătate a anului viitor, menținându-se însă la finalul acestuia la 5,9%, substanțial peste limita superioară a intervalului țintei.
Indicatorul va reveni în interiorul benzii de variație în trimestrul II 2023 (cu o întârziere de trei trimestre față de prognoza anterioară), în contextul unor efecte de bază favorabile asociate componentei energetice. La orizontul prognozei, trimestrul III 2023, inflația va atinge 3,3%.
“Riscurile materializate în intervalul de la ultimul Raport asupra inflaţiei (august 2021) au vizat cu precădere turbulenţele instaurate pe pieţele globale de energie, cu grade variabile de transmisie pe pieţele locale, în funcţie de specificul acestora – de exemplu, intensitatea energetică a economiilor ori dinamica recentă de pe pieţele forţei de muncă. Criza recentă s-a suprapus unei intensificări, la nivel european, a procesului de tranziţie spre configuraţii ale sectoarelor economice din ce în ce mai puţin poluante, având ca efect anumite creşteri, uneori în cuantum însemnat, ale preţurilor bunurilor energetice din surse tradiţionale. În plus, în condiţiile în care rezoluţia crizei de sănătate publică este încă departe de a fi completă, intercondiţionarea multiplelor şocuri, deja materializate ori probabile, se poate răsfrânge şi asupra dinamicii activităţii economice. Cu informaţiile disponibile la momentul elaborării Raportului asupra inflaţiei, balanţa riscurilor la adresa proiecţiei ratei anuale a inflaţiei este evaluată a fi orientată în sus raportat la cea a indicatorului din scenariul de bază, cu precădere pe orizontul scurt de timp. Această evaluare admite dificultatea, la acest moment, de a infera caracterul temporar ori, dimpotrivă, persistent, al şocurilor de natura ofertei materializate recent ori anticipate pentru perioadele imediat următoare”, se arată în raport.
Prețurile la energie, o ecuație cu multe necunoscute
Conform BNR, evoluţia viitoare a preţurilor bunurilor energetice continuă să reprezinte principalul factor de risc la adresa proiecţiei ratei anuale a inflaţiei IPC.
Configuraţia preţurilor acestor produse, respectiv modul în care se vor transpune în statisticile oficiale, ar putea fi influenţată de importanţa relativă a compensărilor/plafonărilor/subvenţiilor în totalul schemei de asistenţă acordate consumatorilor casnici, de intervalul de timp pe care vor fi implementate.
De asemenea, configuraţia va depinde şi de rapiditate a alinierii, în viitor, la standardele europene de diminuare a surselor de energie poluante, cu impact direct asupra preţurilor energiei en detail la consumatorii casnici.
Pe termen scurt, dinamica acestor pieţe se află sub semnul unor evoluţii marcate de volatilitate.
“O sursă apreciabilă de riscuri continuă să rămână conduita politicii fiscale şi a celei de venituri, decurgând din perspectiva măsurilor de consolidare fiscală. În actuala conjunctură, au fost deja adoptate măsuri menite să atenueze atât impactul deteriorării abrupte a situaţiei epidemiologice, cât şi pe cel al creşterii facturilor la utilităţi. În condiţiile în care nu este exclusă necesitatea adoptării de noi iniţiative în plan fiscal, adaptate conjuncturii economice actuale şi de perspectivă, devine preocupantă orice prelungire a situaţiei de instabilitate politică, ce ar putea fi însoţită de unele sincope în procesul legislativ. Orice prelungire a acesteia ar putea greva asupra ritmului consolidării fiscale inclusiv pe termen mai lung, în condiţiile în care România trebuie să se încadreze în etapele procedurii de deficit excesiv, cu termen de finalizare a ajustărilor anul 2024”, arată BNR.
Rata scăzută de vaccinare, încă un factor de incertitudini
Potrivit BNR, atât pe plan extern, cât şi, mai ales, pe plan intern, rămân incertitudini ample asociate evoluţiei crizei de sănătate publică, în condiţiile suprapunerii contagiozităţii sporite a noii tulpini virale (Delta) unui proces încă trenant de imunizare a populaţiei din România.
“Orice rămânere în urmă cu caracter mai persistent a situaţiei medicale din România comparativ cu cea a ţărilor din Europa de Vest ar putea induce asimetrii în planul redresării economice, cu impact şi asupra potenţialului de creştere a economiei pe termen mediu. În schimb, odată cu publicarea versiunii finale a Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă al României, absorbţia unui volum ridicat de fonduri europene ar putea susţine economia pe mai multe paliere: finanţarea în proporţii sporite a deficitului de cont curent din surse stabile de fonduri (NGEU), impulsionarea, pe termen mediu, a procesului investiţional ori facilitarea tranziţiei către un model de creştere a economiei bazat în mai mare măsură pe tehnologiile viitorului:digitalizare şi economie verde”, se mai spune în raportul citat.









