ONU: Diplomată româncă, prinsă în vâltoarea unui scandal politico-diplomatic de proporții
Organizația Națiunilor Unite este acuzată de imixtiuni grave în problemele politice ale statului Samoa, unde guvernul solicită revizuirea rolului ONU în mica națiune insulară din Pacific. Nu este însă singura controversă în care este implicată Organizația, la mijloc existând și acuzații de corupție.
Postul de Coordonator Rezident al ONU în Samoa este deținut de Simona Marinescu, diplomat român, fostă senatoare între 2000 și 2004, fost ministru al Muncii și membră a Consiliului de Administrație al clubului Dinamo București.
Cea mai recentă și presantă problemă pe care autoritățile samoane o au cu ONU o privește chiar pe Simona Marinescu, acuzată de guvernul local că s-a amestecat nepermis în politica internă a statului, potrivit versiunii online a postului public de radio din Noua Zeelandă, RNZ.
Scandalul nr. 1: Amestec în treburile interne
Actualul partid de guvernământ, Fa’atuatua i le Atua Samoa ua Tasi – FAST (”Samoa Unită în Credință”) a acuzat-o pe Marinescu de încălcarea principiilor de neutralitate ale ONU, acționând împotriva partidului înainte, în timpul și după alegerile legislative care au avut loc în primăvara acestui an.
Acuzele celor de la FAST se referă parțial la insistența cu ca Simona Marinescu a ținut la cota de gen din cadrul Parlamentului din Samoa, militând pentru creșterea numărului de femei din legislativ.
Problema cotei pentru locurile dedicate femeilor în Parlament a devenit decisivă în tranșarea unei dispute constituționale, care a condus la un impas prelungit pentru formarea unei majorități parlamentare, între fostul partid de guvernare, Partidul pentru Protecția Drepturilor Omului (HRPP), și FAST. În cele din urmă, FAST a avut câștig de cauză.
Simona Marinescu a preluat postul din capitala samoană, Apia, la începutul anului 2018 și este o susținătoare foarte vocală a drepturilor femeilor. Prin insistența cu care a insistat pentru respectarea ocupării de către femei a unei cote de cel puțin 10% din locurile de deputat, s-a situat de partea HRPP în disputa constituțională cu FAST, în condițiile unei egalități perfecte a mandatelor obținute de cele două partide. Indirect, prin admiterea încă unui loc pentru femei în Parlament, FAST a reușit să obțină, în cele din urmă, majoritatea cu un vot.
Noul partid de guvernare a acuzat-o că a ținut partea HRPP și a liderului acestuia, fostul prim-ministru Tuilaepa Sailele Malielagaoi, care și-a propus să o împiedice pe Fiame Naomi Mata’afa să devină prima femeie prim-ministru din istoria micuțului stat insular.
După mai multe luni de acțiuni în instanțele țării pentru stabilirea definitivă a rezultatului alegerilor și după numeroase mitinguri și proteste ale susținătorilor HRPP, proteste despre care FAST susține că au fost încurajate de Simona Marinescu, Fiame este acum instalată în funcția de prim-ministru.
Însă vechea controversă nu a fost uitată, iar guvernul ei a început o ofensivă împotriva Simonei Marinescu și a ONU, implicit.
Vicepremierul La’auli Leuatea Schmidt, președintele partidului FAST, a pus sub semnul întrebării rolul lui Marinescu în politica statului samoan, după ce diplomatul român a înaintat o recomandare către autoritățile samoane prin care sugerează legalizarea avortului în Samoa. Recomandarea face parte din evaluarea biroului ONU în Samoa din cadrul celei mai recente Evaluări Periodice Universale a Consiliului ONU pentru Drepturile Omului.
La’auli susține că nu era treaba lui Marinescu să facă eforturi pentru modificările legilor din Samoa în domeniul drepturilor femeilor, adăugând că și-a depăşit limitele de competență în acest caz.
”Nu ar trebui să se bage în politica noastră internă, locală. Este o preocupare majoră pentru noi, după ce am aflat că a fost implicată în afacerile noastre politice de natură internă”, a spus el.
Simona Marinescu nu a dorit să comenteze pe această temă, la solicitările postului de radio din Noua Zeelandă.
După ce a participat la summit-ul COP26 la Glasgow, Marinescu este nevoită, deocamdată, să rămâne în afara țării, din cauza restricțiilor legate de COVID-19, însă nu este clar dacă se va întoarce, având în vedere sentimentele cu care ar urma să fie primită de noul guvern.
Tuilaepa, șeful partidului HRPP, acum liderul opozitiei, a iesit in apărarea diplomatei din România și i-a cerut scuze în numele lui La’auli, ale cărui atacuri le-a descris ca fiind “neavenite și nesolicitate”.
Surse apropiate delegației ONU în Samoa au spus că este puțin probabil ca Marinescu să fi încercat să ajute HRPP în disputa politică cu FAST, dar au adăugat că intervențiile ei au fost prost judecate, prost programate și au părut ca fiind ”lipsite de înțelepciune”.
Scandalul nr. 2: Proiect climatic aflat sub ancheta de corupție a ONU
În timpul mandatului Simonei Marinescu în calitate de Coordonator Rezident al ONU în Samoa, un proiect major de reziliență a statului insular la schimbările climatice, desfășurat sub umbrela ONU, a eșuat într-un uriaș scandal, declanșat de acuzații de corupție.
Proiectul de captare a râului Vaisigano are drept scop protecția împotriva inundațiilor și revărsărilor apelor oceanice și presupune mai multe amenajări hidrotehnice majore, costurile totale fiind estimate la 65 de milioane de dolari. Acesta urma să fie finanțat în proporție de 90% de Fondul Verde pentru Climă al ONU.
Programul ONU pentru Dezvoltare (PNUD) a investigat acuzațiile de corupție din cadrul proiectului încă de anul trecut, iar proiectul a blocat. În forma sa preliminară, lucrările cuprinse și executate până acum în proiect s-au dovedit insuficiente pentru a preveni pagubele semnificative cauzate de un val de inundații care a avut loc în decembrie 2020, afectând capitala Apia și zonele din împrejurimi.
În plus, publicația locală Samoa Observer a dezvăluit recent că biroului ONU din Samoa (un birou care supraveghează, de asemenea, programele ONU pentru Insulele Cook, Niue și Tokelau) i s-a suspendat autoritatea de a gestiona proiectul din bazinul râului Vaisigano, precum și alte proiecte de dezvoltare din Samoa, din cauza preocupărilor de la vârful ONU legate de managementul financiar defectuos al biroului condus de Simona Marinescu.
Acum, cheltuielile legate de cele circa zece proiecte ale ONU din Samoa și celelalte trei teritorii insulare din Pacific sunt gestionate și controlate de Biroul ONU din Bangkok, inclusiv un proiect de 52 de milioane de dolari pentru creșterea producției de energie regenerabilă din Samoa, alături de mai multe proiecte în Niue și Insulele Cook.
În ceea ce privește proiectul de pe râul Vaisigano, PNUD a anunțat că au fost lansate investigații oficiale de către Oficiul de Audit și Investigații, ”au fost inițiate acțiuni corespunzătoare de urmărire a traseelor financiare”, iar cazul a fost înaintat ulterior autorităților judiciare naționale.
Gestionarea defectuoasă a proiectelor majore de reziliență climatică este o preocupare nu doar pentru statele insulare din Pacific, ci și pentru ”campionii regionali”, precum Noua Zeelandă, care luna trecută a angajat o sumă de 900 de milioane de dolari americani, pe o durată de patru ani, pentru a sprijini eforturile de combatere a schimbărilor climatice în țările insulare din zonă.
Ministrul neozelandez al schimbărilor climatice, James Shaw, a declarat că acțiunile Noii Zeelande în finanțarea rezilienței la schimbările climatice au fost orientate, în primul rând, către colaborarea directă cu țările partenere, mai degrabă decât prin fonduri multilaterale, cum ar fi Fondul Verde pentru Climă al ONU.
”Unul dintre motivele pentru care lucrezi bilateral, direct, este că ai o viziune mult mai bună asupra proiectelor, iar asta ne ajută să gestionăm orice probleme de corupție care ar putea apărea”, a spus el, făcând referire indirectă la prostul management al proiectului Vaisigano de către biroul ONU din Samoa.
Surse citate de radioul neozeelandez susțin că au existat îngrijorări din cauza lipsei de control financiar asupra proiectului de captare a râului Vaisigano din partea biroului ONU, la care s-au adăugat și progresele lente făcute în teren, lucrările stagnând mult timp. Proiectul a fost semnat în 2016, cu doi ani înainte ca Simona Marinescu să preia funcția de la Apia.
În 2019, ONU a decis înființarea unui nou post, de Reprezentant Rezident al PNUD în Samoa, așa încât Marinescu nu a mai avut misiunea de supraveghere directă a proiectelor PNUD. Noul Reprezentant Rezident pentru PNUD este danezul Jorn Sorensen, care a preluat postul la sfârșitul anului 2019.
Totuși, premierul samoan a declarat că are în vedere depunerea unei plângeri oficiale cu privire la comportamentul Simonei Marinescu în legătură cu presupusa ingerință în politica locală.
Rețeta cunoscută: exportul problemelor politice interne în sfera internațională
Problemele din relația autorităților din Samoa cu reprezentanții ONU s-au acutizat în ultimele săptămâni, pe măsură ce se apropiau alegerile parțiale în șase circumscripții electorale, alegeri care au loc la finalul acestei săptămâni. Alegerile parțiale sunt rezultatul unor complicații juridice și constituționale postelectorale, care au determinat ca deputații care au câștigat alegerile în aceste circumscripții, toți din partea HRPP, să renunțe la mandate.
Între timp, guvernul partidului FAST, condus de Fiame, a cerut o revizuire a rolului ONU în Samoa.
Vicepremierul La’auli a admis contribuția pozitivă și relația bună dintre autoritățile locale și ONU, de-a lungul multor ani, însă a adăugat că noile probleme apărut au evidențiat necesitatea ca relația statului Samoa cu ONU să fie revizuită, în interesul protejării culturii și valorilor creștine din Samoa.
Scandalul electoral din primăvară, pe scurt:
În 2020, modificările constituționale propuse de fostul partid de guvernământ, HRPP, au dat naștere la o opoziție majoră în societatea samoană.
Printre altele, modificările prevedeau scoaterea de sub supravegherea Curții Supreme de Justiție a așa-numitelor ”instanțe funciare” de sub supravegherea Curții Supreme. 80% din terenurile din Samoa sunt deținute ca teren cutumiar, titlul fiind învestit oficial în sistemul politico-jurisdicțional indigen, cunoscut drept ”matai”.
Toate litigiile cu privire terenuri – drepturile de proprietate sau grănițierea – sunt judecate de Tribunalul pentru Titluri și Terenuri – instanța funciară a statului, care se conduce potrivit obiceiurilor samoane străvechi.
Deși apelul sau recursul la deciziile instanțelor funciare sunt interzise, Curtea Supremă din Samoa exercită o jurisdicție de supraveghere asupra acestora, în cazul încălcării drepturilor fundamentale. Însă, noua revizuire constituțională îndepărta acest drept de supraveghere.
Adoptarea acestor legi a determinat crearea partidului de opoziție FAST (Fa’atuatua i le Atua Samoa ua Tasi – ”Samoa Unită în Credință”).
Noul partid a câștigat sprijinul unor figuri politice proeminente, printre care și Fiame Naomi Mata’afa, care a plecat de la HRPP la FAST și a devenit liderul noului partid. La alegerile generale din aprilie 2021, FAST a câștigat 25 de locuri, la fel ca HRPP.
Mai rămăsese un singur loc, care a fost câștigat de candidatul independent Tuala Iosefo Ponifasio, care a anunțat imediat că susține un guvern FAST, după mai bine de 10 ani de guvernare a HRPP.
În acest fel, cota de minimum 10% femei în cadrul legislativului nu a mai fost respectată, ceea ce a condus la contestarea rezultatelor alegerilor de către HRPP.
La 20 aprilie, Comisia Electorală a anunțat că a fost creat și aprobat un al 52-lea loc în Parlament de către șeful statului Tuimalealiifano Va’aletoa Sualauvi (Al Doilea), care a revenit unei membre al HRPP.
Decizia a fost salutată și aplaudată inclusiv de Simona Marinescu, întrucât, în acest fel, se păstra cota de femei din legislativ. Însă, în mod indirect, a ținut astfel partea HRPP în disputa politică cu FAST, ceea ce avea să stârnească mânia fostului partid de opoziție.
Curtea Supremă a atacat decizia pe 4 mai, iar șeful statului a convocat alegeri anticipate pentru 21 mai, declarând nule rezultatele din aprilie.
La 17 mai, Curtea Supremă a decis că al 52-lea scaun este neconstituțional și că, prin consecință, și convocarea unor noi alegeri este neconstituțională. Astfel, rezultatele alegerilor din aprilie au rămas valabile.
Criza constituțională s-a încheiat pe 23 iulie când Curtea de Apel a decis că guvernul format de FAST anterior, pe 24 mai, în semi-legalitate, era legitim, iar Fiame Naomi Mata’afa devenise premier legitim al țării încă de la acea dată.









