Andrei Rădulescu, BT: Anul viitor, economia va evolua peste potențial, dar în decelerare

​Ritmul mediu anual al prețurilor de consum (pe indicele armonizat UE) va accelera de la 4,1% în 2021, la 5,1% în 2022, arată datele unei analize cu privire la perspectivele pentru anul 2022, realizată de Andrei Rădulescu, economist șef la Banca Transilvania.

Motivul pentru această creștere este o evoluție determinată de șocurile recente din sfera ofertei, într-un context caracterizat prin relansarea economică post-pandemie.

Cu toate acestea, analiștii bănci se așteaptă la o decelerare a dinamicii anuale a prețurilor de consum începând cu prima parte a anului 2022 și convergența spre nivelul țintit de Banca Națională a României până la final de 2023, “evoluție determinată de disiparea șocurilor din sfera ofertei și de măsurile implementate de banca centrală (ciclul monetar post-pandemie inițiat în 2021)”, arată analiza realizată de Rădulescu.

În scenariul nostru central ne așteptăm ca BNR să continue acest ciclu și în 2022, prin creșterea ratei de dobândă de politică monetară și prin lărgirea coridorului format din ratele de dobândă la facilitățile permanente în jurul ratei de dobândă de referință, mai transmite sursa citată.

Deprecierea leului și evoluția economică

În ceea ce privește cursul de schimb, se așteaptă la continuarea tendinței de creștere graduală pentru EUR/RON spre un nivel mediu de 5 în 2022 (în urcare de la 4,92 în 2021).

„Pentru 2022 ne așteptăm ca economia României să evolueze la un ritm ușor peste potențial, 5,2%, dar în decelerare comparativ cu dinamica din 2021 (6,2%)”, se arată în analiză, care precizează că acest scenariu este susținut de perspectivele favorabile pentru investițiile productive, cu impact de antrenare pentru celelalte componente ale PIB.

Astfel, motorul economiei ar putea accelera de la 7,6% în 2021 la 10% în 2022, pe fondul nivelului redus al costurilor reale de finanțare și implementării programelor lansate de Uniunea Europeană după incidența crizei sanitare (Next Generation și cadrul financiar multianual 2021-2027).

“Creșterea în accelerare a investițiilor productive va contribui la ameliorarea climatului din sfera pieței forței de muncă – rata medie anuală a șomajului se va diminua de la 5,2% în 2021 la 4,8% în 2022”, mai precizează sursa citată.

Consumul va decelera în 2022

Potrivit scenariului Băncii Transilvania, consumul privat (principala componentă a PIB) ar putea decelera de la 6,9% în 2021 la 5,5% în 2022, evoluție influențată de disiparea efectului bază (determinat de restricțiile introduse pentru contracararea crizei sanitare).

Totuși, va cunoaște o accelerare consumul public, analiza menționând o accelerare de la 0,3% în 2021 la 3% în 2022.

Practic, asta ar fi posibil datorită influenței Programului Național de Redresare și Reziliență. Adică în scenariul în care statul ar începe implementarea programului și al consuma banii care au intrat și care vor intra.

Deficite gemene, decelerare a exporturilor și dobânzi mai mari pentru stat

La nivelul cererii externe nete, Andrei Rădulescu se așteaptă la decelerarea ritmurilor anuale ale exporturilor și importurilor în 2022 spre niveluri de 4,5%, respectiv 7,2%, ca urmare a disipării efectului bază generat de introducerea de restricții.

Pentru rata de dobândă la titlurile de stat pe scadența 10 ani (barometru pentru costul de finanțare în economie) anticipează un nivel mediu anual în creștere la 5,2% în 2022 (de la 3,7% în 2021), pe fondul perspectivelor cu privire la politica monetară (SUA și România) și previziunilor pentru ritmul anual al PIB-ului nominal.

Conform sursei citate, România va continua să se confrunte și în 2022 cu persistența deficitelor gemene, dar se așteaptă la o ajustare a ponderii acestora în PIB, scenariu susținut de perspectivele de accelerare pentru reformele structurale.

Factori de risc

Factorii de risc la adresa evoluției economiei interne în 2022, potrivit BT, sunt:

• posibilitatea deteriorării severe a climatului din piețele financiare internaționale (după creșterea puternică a indicilor bursieri pe parcursul ultimelor trimestre);
• persistența crizei sanitare;
• climatul politic intern;
• contextul geo-politic regional.