Afaceri între viață și moarte | Scurtul drum al lui Seth de la pompe funebre la pământ de flori

Într-una dintre periferiile metropolei americane Denver, Colorado, pitit între un atelier de reparații auto și un business care reciclează deșeuri electronice, Seth Viddal se ocupă de viață și, mai ales, de moarte. El și unul dintre angajații săi tocmai au terminat de construit un soi de coșciug al viitorului, cu care speră să poată deveni pionierii unei noi ere, mai ecologice, a științei mortuare, scrie Associated Press.

Ceea ce își propune Seth este reducerea la starea organică naturală a rămășițelor umane, proces care este cunoscut deja sub numele de ”compostare corporală” – adică transformarea cadavrelor umane în compost.

”Este un proces natural în care corpul este readus la un nivel elementar într-o perioadă scurtă de timp”, spune Viddal, care compară această practică nouă cu transformarea în compost a resturilor alimentare și a deșeurilor organice din curte. ”Este același proces, dar realizat cu un corp uman în interiorul acestui recipient și, în cazul nostru, într-un mediu controlat.”

Viața de dincolo de moarte

Pe 7 septembrie, Colorado a devenit al doilea stat după Washington care permite în mod legal transformarea corpului uman în compost.

Va urma Oregon, care va permite această practică începând cu luna iulie a anului viitor.

În Washington, cele trei companii autorizate să composteze rămășițele umane au transformat cel puțin 85 de cadavre în material organic de când a intrat în vigoare legea, în mai 2020, iar alte peste 900 de persoane s-au înscris pe lista companiilor pentru a li se întâmpla același lucru dincolo de sfârșitul vieții.

Seth Viddal este co-proprietarul companiei The Natural Funeral, cu sediul în Lafayette, o comunitate din nordul zonei metropolitane a Denver-ului. El este unul dintre cei care a făcut lobby pe lângă organul legislativ al statului Colorado pentru a legaliza această opțiune funerară și a început să construiască un recipient prototip destinat acestui scop la scurt timp după ce proiectul de lege a fost adoptat.

Pe baza design-ului unor recipiente asemănătoare utilizate de companiile din statul Washington, modelul său de coșciug din lemn are aproximativ 2 metri lungime, 2 metri lățime și 3 metri adâncime, fiind căptușit cu material impermeabil și cu așchii de lemn și paie. Două capace mari de lemn, ca două roți de bobină la fiecare capăt permit ca recipientul să fie rostogolit pe sol, ceea ce asigură oxigenarea și posibilitatea de amestecare a conținutul, operațiuni necesare pentru ca un cadavru să devină compost.

Seth Viddal, lângă un recipient de compostare într-o fază avansată de construcție. Sursa foto: AP Photo / Thomas Peipert.

Viddal vorbește despre compostarea corpurilor umane ca despre ”opțiune ecologică interesantă”.

O modalitate prin care poți întrezări viața, la capătul morții.

”Producerea de compost în sine este o idee foarte vie și este realizată de organisme vii. Există miliarde de viețuitoare de natură microbiană în tractul nostru digestiv sau în alte părți din corpul nostru. Iar atunci când singura noastră viață se oprește, viața acelor microbi continuă”, a spus el.

Procesul tehnologic

După aproximativ trei luni, vasul este deschis și ”solul” este filtrat, o anumită fracțiune putând fi folosită pentru dispozitive medicale precum proteze, stimulatoare cardiace sau unele tipuri de proteze articulare. Restul oaselor mari sunt măcinate și așezate înapoi în vas pentru alte trei luni. Dinții sunt îndepărtați, pentru a preveni contaminarea compostului cu mercurul din eventualele plombe.

Recipientul trebuie să fie încălzit la 55°C timp de 72 de ore la rând, pentru a ucide bacteriile și agenții patogeni. Această temperatură ridicată apare și în mod natural, în timpul descompunerii corpului într-o incintă închisă, cum se întâmplă într-un sicriu îngropat în pământ.

După șase luni, cadavrul, alături de așchiile de lemn și de paiele introduse împreună cu el de la început, se vor transforma într-o cantitate suficientă de sol nou ca să acopere podeaua unui pick-up truck.

Seth spune că membrii familiei celui decedat pot păstra solul pentru a-l folosi în curte sau în grădină, dar legea din Colorado interzice vânzarea și utilizarea comercială a acestuia sau pentru cultivarea alimentelor destinate consumului uman.

”În felul ăsta, realizăm transformarea corpului într-o substanță foarte benefică – sol, adică pământ”, spune Viddal, care intenționează să construiască peste 50 de astfel de recipiente de compostare.

Taxa pe care compania lui o percepe doritorilor este de 7.900 de dolari pentru fiecare cadavru. Spre comparație, taxa de incinerare completă în zona Denver este de aproximativ 2.200 de dolari. Însă, potrivit lui Viddal, o înmormântare tradițională în regiune poate costa chiar peste 10.000 de dolari.

Primii clienți

Compania nu a compostat încă niciun cadavru, dar lista de doritori este plină, aceștia plătind deja o parte din taxă.

A.J. Killeen, în vârstă de 40 de ani, un localnic din Boulder, și-a exprimat deja interesul de a-și transforma corpul în compost după moarte, deși pare o vârstă relativ fragedă pentru astfel de planuri.

A.J. Killeen. Sursa foto: AP Photo / Thomas Peipert.

După un accident de mașină petrecut acum câțiva ani, un doctor i-a spus că suferă de o afecțiune cardiacă. Asta l-a făcut pe Killeen să se gândească la ce se va întâmpla cu corpul său după ce va muri, iar compostarea i s-a părut o alegere potrivită.

”Oricum se va întâmpla, nu? Adică, toți ne vom transforma în praf, practic. Adică, asta mi se pare ceva mai natural. Ei vor controla umiditatea, vor controla transformările solului și sper că vor fi câțiva viermi și câteva ciuperci care își vor găsi o casă bună în mine, vreme de câteva luni. Și, la celălalt capăt al vremii ăsteia, voi ajunge doar câteva pungi de sol”, a spus el.

Killeen, administrator al unor proprietăți imobiliare comerciale, a declarat că preocuparea sa pentru mediu a jucat un rol important în opțiunea pe care a luat-o. Incinerarea cu flacără folosește combustibili fosili, care pot accelera schimbările climatice, iar procesul eliberează în atmosferă și tot felul de vapori toxici, încărcați cu mercur. Înmormântarea tradițională ocupă spațiu într-un cimitir, care va folosi resurse suplimentare pentru a menține iarba de pe morminte udată și cosită constant.

”Glumesc mereu spunându-le alor mei că sper să îmi ajungă termenul de expirare tocmai în ziua când se ia gunoiul de pe strada noastră, dacă asta le va face viața mai ușoară”, spune Killeen, care compostează resturile de alimente și deșeurile din curte și grădină prin programul de colectare dedicat, pe care l-a pus la punct municipalitatea orașului în care locuiește.

Killeen se numără printre cei tot mai mulți oameni care iau în considerare mai multe opțiuni ”naturale” de înmormântare, mai ales de la izbucnirea pandemiei, și crede că varianta compostării va deveni tot mai acceptată, de îndată ce lumea va reuși să treacă peste vor trece peste prejudecăți.

Opoziția

Conferința Catolică din Colorado, un grup de episcopi consultați în modelarea politicilor publice în statul american, s-a opus din start proiectului de lege, spunând că transformarea cadavrelor în compost ”nu promovează demnitatea umană”.

De asemenea, unii rabini sunt și ei împotriva acestei practici, spunând că încalcă preceptele religioase iudaice.

Alți opozanți se declară îngrijorați de faptul că nu există încă suficiente cercetări cu privire la posibilitatea ca viitorul compost să contamineze solul. În plus, nu există nicio modalitate de a controla și a împiedica oamenii să-l folosească în grădinile lor de legume, acasă.

”Nu știm ce vor face cu el dacă îl vor lua acasă”, a spus Stacey Kleinman, membru al consiliului de administrație al Asociației Companiilor de Pompe Funebre din Colorado.

Asociația a ajutat la elaborarea legislației, dar poziția grupului a rămas, în cele din urmă, neutră.

”Tinerii noștri ne vor învăța cum să murim mai bine”

Cu toată opoziția unor grupuri, mai multe state americane iau în considerare această opțiune, pe măsură ce americanii devin tot mai deschiși la alternativele la înmormântările tradiționale.

Potrivit unui sondaj realizat de Choice Mutual Insurance Agency, pe un eșantion de 1.500 de americani, în această vară, când numeroși membri dragi ai familiilor treceau pe lumea cealaltă, uciși de Covid-19, 21% dintre subiecți au declarat că pandemia le-a schimbat modalitatea în care își doresc să le fie tratate rămășițele umane.

Înmormântarea tradițională și incinerarea au rămas primele opțiuni ale respondenților, însă 11% au declarat că vor opta pentru o înmormântare care implică descompunerea naturală a cadavrului, fără sicriu. Într-un sondaj similar realizat în 2020, doar 4% declarau că ar alege această opțiune.

Choice Mutual, companie specializată în pachete de asigurări pentru înmormântare, nu a menționat explicit printre opțiuni compostarea corporală, dar sondajul evidențiază un interes crescut pentru opțiuni naturale și ecologice.

Micah Truman, CEO și fondator al companiei Return Home, de lângă Seattle, Washington, operează un atelier de peste 1.000 de metri pătrați în care sunt amplasate 74 de recipiente de compostare. Până în prezent, compania sa a compostat 16 cadavre, într-un proces pe care îl descrie ca fiind o ”operațiune științifică extrem de precisă”, care durează doar 60 de zile.

Varianta transformării în compost a cadavrului fiind de dată atât de recentă, afacerea lui depinde de felul în care oamenii ”își vor schimba inimile și mințile”, adăugând că a fost surprins de numărul mare al tinerilor interesați de această opțiune, inclusiv cineva care și-a înscris recent copilul de 8 ani în programul de compostare.

”Tinerii noștri ne vor învăța cum să murim mai bine. A fost un mesaj foarte puternic pentru noi. Cred că generația mai tânără înțelege cel mai bine, înțelege cu adevărat că trebuie să facem tot ce putem pentru ca Pământul nostru să poată rămâne întreg”, a mai spus Truman.

Compost realizat din rămășițe umane de către compania specializată Recompose din Kent, Washington. Sursa foto: AP Photo / Ted S. Warren.