AI consumă tot mai multe resurse. Centrele de date pun presiune pe mediu

Expansiunea rapidă a inteligenței artificiale ridică tot mai multe semne de întrebare privind impactul asupra mediului. Centrele de date care antrenează și operează modelele AI au nevoie de cantități mari de electricitate și apă, pot contribui la poluarea aerului și produc zgomot și căldură, afectând uneori comunitățile din apropiere.

Potrivit unui sondaj CNN realizat de SSRS în septembrie, citat de TVR Info, aproape 90% dintre americani spun că sunt mai degrabă îngrijorați decât entuziasmați de creșterea numărului de centre de date dedicate inteligenței artificiale. Îngrijorările vizează atât efectele asupra climei și resurselor naturale, cât și posibilele consecințe pentru sănătatea populației.

Impactul nu este însă identic în toate cazurile. Acesta depinde de amplasarea centrelor, de sursele de energie utilizate, de tehnologiile de răcire și de modul în care sunt gestionate deșeurile. În plus, lipsa unor date publice complete din partea companiilor face dificilă evaluarea exactă a efectelor.

Consumul de energie este în creștere

Antrenarea și utilizarea modelelor de inteligență artificială necesită o putere mare de calcul, ceea ce se traduce printr-un consum ridicat de electricitate. Deși eficiența tehnologiilor se îmbunătățește, utilizarea tot mai intensă a AI și dezvoltarea unor aplicații complexe, precum generarea de videoclipuri, pot anula o parte din economiile obținute.

Potrivit Agenției Internaționale pentru Energie, o interogare simplă de text consumă, de regulă, mult mai puțină electricitate decât aplicațiile care generează conținut video. Acestea din urmă pot necesita de mii de ori mai multă energie, în funcție de model și de sarcina efectuată.

Estimările prezentate în analiza Our World in Data indică faptul că centrele de date dedicate inteligenței artificiale au consumat aproximativ 0,5% din electricitatea mondială în 2025. Ponderea ar putea ajunge la 1,5% până în 2030, dacă cererea continuă să crească.

În Statele Unite, unde se concentrează o parte importantă a infrastructurii globale, centrele de date ar putea reprezenta până la 12% din consumul de electricitate în 2028, potrivit unei analize a Laboratorului Național Lawrence Berkeley.

Combustibilii fosili amplifică impactul climatic

Efectele asupra mediului depind în mare măsură de modul în care este produsă electricitatea. Atunci când centrele de date sunt alimentate cu energie provenită din cărbune sau gaze naturale, cererea suplimentară poate contribui la creșterea emisiilor de gaze cu efect de seră.

Gazele naturale au devenit o sursă importantă pentru noile capacități energetice dezvoltate în Statele Unite în sprijinul industriei centrelor de date. Unele companii își construiesc propriile instalații de producere a energiei pentru a reduce presiunea asupra rețelelor locale.

Aceste soluții pot avea însă costuri de mediu și de sănătate. Turbinele pe gaz și generatoarele diesel pot emite oxizi de azot și particule fine, poluanți asociați cu afecțiuni respiratorii și cardiovasculare. Astfel, efectele extinderii infrastructurii AI nu se limitează la emisiile care contribuie la încălzirea globală, ci pot afecta și calitatea aerului din comunitățile apropiate.

Câtă apă consumă inteligența artificială?

Apa este o altă resursă esențială pentru funcționarea centrelor de date. Aceasta este utilizată direct pentru răcirea echipamentelor, dar și indirect, în producerea electricității necesare funcționării lor.

Estimările privind consumul de apă al unei interogări AI diferă considerabil, deoarece depind de tipul solicitării, infrastructura folosită, sistemul de răcire și sursa energiei. Din acest motiv, cifrele vehiculate pentru o singură întrebare adresată unui chatbot nu pot fi aplicate automat tuturor serviciilor.

Potrivit unei analize publicate în martie de cercetători de la Universitatea California din Riverside și alte instituții, centrele de date din SUA ar putea consuma până la 110 miliarde de galoane de apă anual până în 2030. Această estimare privește consumul direct și arată amploarea presiunii potențiale asupra resurselor.

Problema este mai gravă în regiunile care se confruntă deja cu deficit de apă. O analiză Bloomberg din 2025 a constatat că aproximativ două treimi dintre centrele de date construite sau aflate în construcție în Statele Unite începând din 2022 sunt amplasate în zone cu stres hidric.

Companiile tehnologice susțin că dezvoltă sisteme de răcire mai eficiente și alte soluții pentru reducerea consumului. Cu toate acestea, evaluarea completă trebuie să includă și apa utilizată indirect pentru producerea energiei electrice.

Zgomotul și căldura afectează comunitățile

Pe lângă consumul de resurse, centrele de date pot schimba condițiile de trai în zonele în care sunt construite. Sistemele de răcire, generatoarele și turbinele pot produce zgomot constant, ceea ce a determinat unele comunități din SUA să conteste în instanță funcționarea unor astfel de instalații.

O altă preocupare este formarea unor așa-numite insule de căldură, prin care infrastructura industrială contribuie la creșterea temperaturilor locale. Un studiu realizat de cercetători de la Universitatea de Stat din Arizona a identificat încălziri de până la 4 grade Fahrenheit în cartiere aflate în direcția vântului față de centre de date din zona Phoenix.

Rezultatele indică un posibil efect local, dar amploarea fenomenului și diferențele dintre amplasamente necesită cercetări suplimentare. Experții subliniază că temperaturile sunt influențate și de alți factori urbani și industriali.

Cererea de minerale și problema deșeurilor electronice

Extinderea inteligenței artificiale presupune și o cerere mai mare de semiconductori, metale și minerale utilizate la fabricarea procesoarelor, serverelor și echipamentelor de stocare. Extracția acestor materii prime poate provoca poluarea apei și a aerului, defrișări și riscuri pentru sănătatea comunităților din apropierea exploatărilor.

În același timp, înlocuirea echipamentelor și modernizarea infrastructurii generează deșeuri electronice. Eliminarea necorespunzătoare a acestora poate elibera substanțe periculoase, iar reciclarea insuficientă agravează problema.

Cererea de minerale necesare infrastructurii AI poate crea, de asemenea, concurență pentru resursele utilizate în tehnologii de energie regenerabilă, precum instalațiile solare și eoliene.

Impactul poate fi redus prin reguli și transparență

Specialiștii avertizează că efectele asupra mediului nu sunt inevitabile și nici identice pentru toate centrele de date. Ele depind de alegerile privind amplasarea, sursele de energie, sistemele de răcire, utilizarea apei și gestionarea deșeurilor.

Kaveh Madani, directorul Institutului Universitar al Națiunilor Unite pentru Apă, Mediu și Sănătate, a subliniat că, înainte de construirea unei noi instalații, trebuie analizat cine beneficiază de proiect și ce costuri suportă comunitatea locală.

Printre întrebările esențiale se numără numărul de locuri de muncă create, beneficiile economice pentru regiune și riscul ca infrastructura să consume resurse de apă necesare agriculturii sau populației.

În lipsa unor raportări transparente și a unor reguli clare, evaluarea impactului real al inteligenței artificiale rămâne dificilă. Dezvoltarea tehnologiei poate aduce beneficii economice și științifice, însă amploarea efectelor sale asupra mediului va depinde de felul în care sunt proiectate, alimentate și reglementate centrele de date.